Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că decizia coaliţiei ca Exectivul să îşi asume răspunderea pentru proiectul Legii educaţiei este un afront la adresa Parlamentului şi s-a declarat convins că aceasta va avea efect şi referitor la votul privind o eventuală moţiune de cenzură.


"Decizia coaliţiei majoritare de a-şi asuma răspunderea cu privirea la Legea educaţiei naţionale reprezintă, în mod cert, o jignire la adresa muncii serioase pe care senatorii din toate grupurile parlamentare au făcut-o de o bucată de timp în cadrul Comisiei pentru învăţământ", a susţinut senatorul social-democrat.


El a precizat că nu a existat în Senat niciun fel de intenţie de tergiversare şi niciun fel de obstrucţionare a unei legi atât de importante, fiind lăsat răgazul solicitat de comisie pentru a exista siguranţa că Senatul va da o lege echilibrată, care să prezinte un punct de vedere optimizat faţă de formula iniţială a Guvernului, o lege care să reziste în timp.


Preşedintele Senatului a menţionat că în ultimii zece ani au fost peste 140 de modificări ale Legii învăţământului în România.


"Munca serioasă, munca bipartizană, munca dincolo de frontierele de natură politică sau de apartenenţă la un grup poilitic au făcut ca în Comisia pentru educaţie să se facă o muncă foarte serioasă şi este regretabil faptul că această muncă este desconsiderată de cei aflaţi la putere", a opinat Mircea Geaonă.


"Eu pot să înţeleg că există o situaţie de dragoste şi şantaj în cadrul acestei alianţe. Înţeleg că cei de la UDMR sunt extrem de presaţi de a obţine maxim de avantaje din acastă guvernare, care se pare că se apropie de sfârşit. Eu pot să înţeleg că există un joc politic, dar nu pot să înţeleg de ce educaţia naţională şi soarta profesorilor şi a copiilor din această ţară să facă obiectul unui astfel de procedeu", a afirmat Geoană.


Preşedintele Senatului a mai spus că Guvernul Boc, într-o altă componenţă politică, şi-a angajat răspunderea pe Legea educaţiei în anul 2009 şi că membrii Curţii Constituţionale au menţionat, într-o decizie, că nu se contestă modalitatea uzării de asumarea răspunderii în Parlament, dar că folosirea abuzivă a acestei proceduri în condiţiile în care în Parlament există o majoritatea sigură este neconstituţională.


"Nu există niciun fel de temei pentru angajarea răspunderii altul decât un joc politicianist şi un joc care riscă să conducă la o Lege a educaţiei care să fie modificată din nou de către viitorul guvern", a susţinut el, adăugând că acest tip de abordare este complet în afara Pactului pentru educaţie semnat în urmă cu doi ani.


Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hărdău, a declarat, marţi, că membrii comisiei se vor întruni pentru a stabili amendamentele pe care le vor propune Executivului cu ocazia asumării răpunderii în Parlament pe Legea educaţiei naţionale.


Comisia a încetat dezbaterile la proiectul Legii educaţiei naţionale, urmare a deciziei coaliţiei ca Guvernul să-şi asume răspunderea în Parlament.


Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară.


Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.


Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.


Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.