Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, din care fac parte majoritatea celor mai importante societăţi de radio şi de televiziune din ţară, cere preşedintelui Klaus Johannis să facă demersurile necesare pentru reconsiderarea includerii taxei radio-tv printre cele eliminate prin Legea adoptată recent de parlament şi trimisă spre promulgare.

Asociaţia citează, într-un comunicat, o decizie a Curţii Constituţionale care precizează că taxa asigură funcţionarea autonomă a serviciilor publice de radio şi televiziune, ceea ce determină o informare corectă şi asigură exercitarea libertăţii de opinie, a celei de a primi şi comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice.

De altfel, potrivit Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, accesul nediscriminatoriu şi universal la programele posturilor publice este garantat, iar obligaţia de plăti o taxă destinată acestor posturi este percepută în Europa ca un act de solidarizare a publicului cu valori sociale unanim acceptate.

În plus, Articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului defineşte libertatea de exprimare inclusiv ca "libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice", drept fundamental care ar putea fi supus unor riscuri, în contextul subordonării financiare a posturilor publice.

Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi s-au declarat şi ele solidare cu asociaţiile media, care au atras atenţia în ultimul timp asupra pericolului major reprezentat de eliminarea taxei radio-tv. În majoritatea ţărilor europene, taxa pentru audiovizual este sursa de finanţare a serviciilor publice de radio şi televiziune, precum BBC sau Radio France.

Şi în România, taxa a fost principala modalitate de finanţare a posturilor publice de radio şi televiziune, de la înfiinţarea lor.