Prezent, luni, la o dezbatere pe tema sistemului consituţionale, care se desfăşoară la Universitatea Ditrie Cantemir, Antonescu a trecut în revistă momentele constituirii Constituţiei şi a revizuirii acesteia.

"Şi mi se pare corect să spun, pornind de la această idee, că, în România, în 1991, şi după aceea cu revizuirea din 2003, s-a făcut o Constituţie cu certe merite. E momentul, acum, când avem perspectiva acestor 20 de ani, să spunem acest lucru. Constituţia pe baza căreia s-a reorganizat, a renăscut sistemul democratic în România a fost o constituţie bună. Şi e normal să îndreptăm un gând de recunoştinţă, către aceia care au gândit-o, au lucrat-o, au transpus-o în realitate atunci, în 1991, într-o perioadă de mari controverse politice, într-o perioadă de dispute fundamentale, dispute de fond", a afirmat reeşdintele Senatului şi al Comisiei privind revizuirea legii fundamentale.

Crin Antonescu a argumentat că a sosit momentul pentru o revizuire pentru "că e nevoie de o recredibilizare a sistemului constituţional şi a Constituţiei însăşi".

Acesta a susţinut că s-a profitat de ambiguităţile pe care le cuprinde Constituţia pentru ca "politicieni, demnitari, preşedinţi" să o răstălmălcească şi să o interpreteze abuziv.

De aceea- susţine şeful Senatului- trebuie modificată Constituţia, pentru "o recredibilizare şi o reaşezare" a acesteia.

O Constituţie fără ambiguităţi

"E nevoie de o recredibilizare, de o clarificare şi de o reaşezare în forţă a legii fundamentale a României. Sigur că aceste ambiguităţi sau aceste locuri prin care s-a putut strecura interpretarea abuzivă erau acoperite în spiritul Constituţiei. Consider şi acum că o citire, o înţelegere şi o aplicare cu bună credinţă democratică a spiritului Constituţiei ar fi putut evita crize şi confruntări care ne-au făcut rău. Dacă totuşi asta s-a întâmplat, datoria noastră, a celor care revizuim această Constituţie, este să o revizuim în aşa fel încât aşa ceva să nu mai fie posibil", a spus liderul PNL.

Antonescu a subliniat că nu mai trebuie să existe neclarităţi în noua Constituţie şi a exemplificat prin cele două suspendări ale preşedintelui Băsescu şi la cine trebuie să reprezinte România la Consiliul European.

"S-a ajuns la confruntări absolut nefericite pentru această ţară, de genul celei privind dreptul de a reprezenta, să spunem, România la Consiliul European", a spus acesta.--fb2

Preşedintele Senatului a arătat că se porneşte de la faptul că revizuirea legii fundamentale este "prin excelenţă o lucrare politică", care se face prin intermediul Parlamentului şi care va fi finalizată, prin referendum, "cum e normal într-o democraţie".

Antonescu a adăugat că lucrarea va fi supusă unei dezbateri publice la care vor participa şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Antonescu nu acceptă premisa impusă de Băsescu

Crin Antonescu a mai subliniat, în discursul său, că nu este de acceptat premisa pe care doreşte să o "impună" preşedintele Băsescu şi anume parlament unicameral.

"N-am de gând nici aici, cum n-am făcut-o la Academie, să polemizez cu domnia sa, dar trebuie să spun de această dată foarte clar, nu acceptăm să ni se impună premisa pe care domnul Traian Băsescu o consideră fundamentală, anume parlament unicameral pentru că aşa s-a pronunţat electoratul la un moment dat şi, de bună seamă şi în consecinţă, nu acceptăm să ni se impună premisa de a porni revizuirea pe proiectul pe care, fără nici o consultare publică, nici mai amplă, nici mai puţin amplă, fără nic o dezbatere parlamentară, instituţia prezidenţială, cu un grup de consilieri, au încercat şi văd că încearcă din nou să-l impună", a spus, luni, preşedintele Senatului.

Referendumul, impus în condiţii anormale

Referindu-se la referendumul din 2009 prin care s-a votat parlament unicameral şi numărul de parlamentari de 300, Crin Antonescu a declarat că a fost "un referendum, impus în condiţii anormale, nepotrivite".

"Nimeni nu a ignorat rezultatul şi sensul acelui referendum, dar în egală măsură nu trebuie să ignorăm faptul că acel referendum a fost impus în condiţii anormale, nepotrivite, în primul rând pentru că a fost ataşat, suprapus pe un scrutin care avea şi o altă miză, în al doilea rând, pentru că nu s-a făcut cu adevărat vreodată o dezbatere publică în care cetăţenii care urmau să voteze să fie informaţi ce înseamnă un Parlament unicameral, ce înseamnă un Parlament bicameral, de ce e mai bună o formulă sau alta, care este sensul şi care sunt rezultatele urmărite de o formulă sau alta" a spus preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei.

Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari, Antonescu a dat asigurări că se caută o formulă "formulă raţională şi eficientă pentru exerciţiul calităţii de parlamentar şi pentru bunul mers al acestei instituţii".

"Dacă noi vrem să reducem şi vom reduce numărul de parlamentari, nu o facem pentru că parlamentarii ar fi nişte paraziţi, nu o facem pentru că parlamentarii ar fi prea costisitori, nu o facem pentru că parlamentarii mai curând ne-ar încurca, o facem tocmai pentru ca parlamentarul, în exerciţiul calităţii sale de reprezentant mandatat al cetăţenilor, să poată fi mai puternic, să poată fi mai reprezentantiv, să îi poată reprezenta mai bine

Noua Constituţiei în interesul cetăţeanului român-european

El a mai subliniat în noua Constituţie, principal este interesul cetăţenului român-european şi că şi nu "subiectele foarte pasionante din punct de vedere mediatic, cum ar fi atribuţiile preşedintelui sau lucruri de genul acesta".

Antonescu a recunoscut că există şi un risc, anume, cel de a grăbi, de a trece în forţă această revizuire.

"Există, într-adevăr, primul risc care ne sare în ochi, şi pe care cu toată sinceritatea vă spun că vrem să-l evităm, există riscul de a grăbi şi de a trece în forţă această revizuire, atâta vreme cât există o majoritate politică de peste două treimi, suficientă deci pentru a-şi impune punctul de vedere. Nu vrem să facem asta," a dat asigurări, preşedintele Senatului.