Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, liberalul Crin Antonescu, spune că deşi proiectul de modificare a legii fundamentale a fost criticat de şeful statului şi de opoziţie, acesta nu încalcă principiile statului de drept.

Referindu-se la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor articole, Crin Antonescu a susţinut că din punct de vedere juridic şi constituţional este justificat, de exemplu, faptul că articolul privitor la traseismul politic ar aduce atingere limitelor revizuirii legii fundamentale.

Crin Antonescu, a completat că se poate căuta o altă formulă, pentru că este nevoie să se pună capăt acestui fenomen.

În ceea ce priveşte reducerea numărului de deputaţi la 300, Crin Antonescu a susţinut că nu crede că o astfel de prevedere poate fi considerată o atingere a limitelor revizuirii.

"Obiecţia stă în faptul că, în mod uzual, în Constituţii nu se prevede numărul de parlamentari, ci în legi privitoare la organizarea Camerelor. Este adevărat, numai că aici noi suntem într-o ţară în care am văzut tot felul de sisteme şi de legi electorale. Consecinţa este că în loc să scădem numărul aleşilor la o cifră rezonabilă, am ajuns la mărirea lor considerabilă. Şi atunci, pentru a nu mai lăsa la îndemâna împrejurărilor, am încercat, şi din punctul meu de vedere ar trebui să încercăm în continuare să fixăm acest lucru în Constituţie", a menţionat preşedintele Senatului, citat de redactorul RRa.

Totodată, Antonescu a atras atenţia că în cazul în care noua alianţă USD, adică PSD, PC şi UNPR, este decisă să adopte fără discuţie toate solicitările Curţii Constituţionale, se pune problema dacă mai are rost o revizuire a legii fundamentale.

PDL: CCR confirmă criticile democrat-liberalilor

De cealaltă parte, din tabăra opoziţiei, democrat-liberalii consideră că decizia Curţii Constituţionale confirmă criticile PDL în legătură cu demersul puterii de modificare a Constituţiei.

Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, spune că deşi decizia Curţii Constituţionale nu a menţionat nimic despre păstrarea bicameralismului, aceasta nu înseamnă că pe fond critica nu există.

"Este adevărat că nu critică păstrarea bicameralismului, pentru că a avut o decizie anterioară în care s-a pronunţat asupra acestui lucru. Deci, există o jurisprudenţă a Curţii, fixată deja, acum Curtea s-a aplecat asupra punctelor noi dovedite ca fiind neconstituţionale", susţine la rândul său, Predoiu.