Măsurile de austeritate adoptate de guvern şi modificările legislative din domeniul salarizării şi cel al pensiilor au fost parte a angajamentelor luate de România în acordul cu FMI.

În 2011, Bucureştiul mai aşteaptă aproape două miliarde de euro de la FMI, după ce a primit mai mult de 13 miliarde.

Actualul acord, care se încheie în primăvară, ar putea fi urmat de unul nou, de tip preventiv.

Până atunci însă, România ar trebui să mai respecte o serie de angajamente care se referă, pe lângă deficit bugetar sau venituri, inclusiv la datoriile pe care le are statul.

Următorul acord cu Fondul va fi cel mai probabil unul de tip preventiv, adică banii nu vor fi viraţi României decât în cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute.

Acesta va include noi reforme structurale în domeniul forţei de muncă, al infrastructurii şi al investiţiilor, după cum declara recent şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks.

Faptul că banii nu vor fi viraţi direct înseamnă că ei se vor reflecta în evoluţia datoriei externe a ţării noastre numai în măsura în care vor fi utilizaţi efectiv.

Între timp, datoria externă a României a ajuns la 31 octombrie 2010 la aproape 90 de miliarde de euro, din care cea pe termen scurt era de peste 18 miliarde de euro, în creştere cu 17 procente faţă de finalul anului 2009.

După cum rezultă din datele Băncii Naţionale a României, obiectivele politicii bugetare vor viza, printre altele în acest an, conform strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, continuarea consolidării fiscale prin reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB în 2011, raţionalizarea şi restructuraea sistemului de cheltuieli publice, eficientizarea programelor de asistenţă socială, dar şi îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi a managementului cheltuielilor în vederea evitării reapariţiei arieratelor, arierate pe care guvernul român s-a angajat să le elimine până la finalizarea actualului acord cu FMI şi Comisia Europeană.

În sfârşit, din perspectiva BNR, principalul obiectiv va fi legat, potrivit consilierului guvernatorului, Adrian Vasilescu, de reducerea inflaţiei sub 4% în acest an, dar şi de păstrarea unei relative stabilităţi a cursului de schimb al leului, ca parte a eforturilor Băncii Centrale de asigurare a stabilităţii financiare a ţării.