Evaluarea făcută la cererea ministrului Andrei Marga arată că până în mai 2012, la MAE s-au luat decizii de personal pe criterii subiective, mai ales afinitate politică, care ulterior nu au avut avizul parlamentar. Marga dă exemplul numirilor de ambasadori ai României în Italia şi Qatar, făcute in 2011-2012 de fostul Minister al Afacerilor Externe şi respinse de comisiile de politica externă ale Parlamentului.

Andrei Marga reclamă faptul că în România, s-a recurs, în ultimii ani, la proceduri fără precedent, de atacare - fără motive şi deformând fapte - a unor personalităţi din ţară, prin intermediul unor publicaţii din alte ţări, cu scopul ca aceste atacuri să fie ulterior citate în România ca opinii ale străinătăţii, pentru discreditarea oponenţilor şi obţinerea de avantaje politice.

"Din cauza lipsei de competenţă a conducerii MAE, instituţia a încetat, în 2009-2011, să mai fie un partener respectat de dialog cu alte intituţii şi s-a retras din circuitul firesc al ideilor direct relevante pentru politica externă. Mediul de afaceri şi cel academic au fost consultate rar şi superficial, deşi au existat, din partea acestora, disponibilitatea şi capacitatea reală de a furniza idei valorificabile în fundamentarea deciziilor de politică externă", a declarat ministrul de externe Andrei Marga, într-o declaraţie de presă.

Ministrul de externe susţine că, din evaluările de până acum au ieşit la iveală cel puţin şase neajunsuri în politica externă a României, de până în mai anul acesta, între care insuficienta fructificare a cooperării cu SUA, cu ţările din Uniunea Europeană şi din NATO şi cu ţările cu care România are parteneriate strategice.

"Relaţiile României cu China, Rusia dar si alte ţări, au stagnat"

Într-o declaraţie de presă, Andrei Marga reclamă că relaţiile României cu China, Rusia dar si alte ţări, au stagnat, că actiunile externe româneşti au avut efecte economice prea mici, că au lipsit o viziune pe termen lung şi un proiect al României în politica externă pentru deceniile următoare. Andrei Marga mai atrage atenţia că prestigiul MAE a fost diminuat în ultimii ani şi că personalul din reprezentanţele României în străinătate a fost mult redus.

Conform evaluărilor făcute de noua conducere a Ministerului de Externe, instituţia a fost marcată, în ultimii ani, de o insuficientă continuitate, că a suferit schimbări la intervale scurte care au limitat sever posibilitatea de a obţine rezultate din exceprienţa acumulată.

Andrei Marga reclamă faptul că Ministerul de Externe s-a confruntat cu un nivel scăzut al coeziunii instituţionale, cu lipsa perspectivei în carieră pentru diplomaţi, cu un management defectuos şi cu un sistem de promovare profesională şi în funcţii de conducere influenţat de clientelism.

"Ministerul de Externe, neadaptat la noile realităţi"

În ceea ce priveşte funcţionarea, organizarea, situaţia infrastructurii şi a personalului Ministerului Afacerilor Externe, evaluarea făcută în istituţie arată că felul în care a funcţionat ministerul până în mai 2012 reflectă o poziţie marginală a instituţiei în elaborarea şi aplicarea a politicii externe din ultimii ani.

Mai mult, ministerul a începtat să mai fie sursa principală de idei şi proiecte de politică externă a ţării, MAE nu a mai avut iniţiative strategice şi s-a rezumat la a pune tehnic în practică proiectele elaborate în alte zone ale puterii executive.

În documentul prezentat presei, Ministrul de Externe Andrei Marga declară că România nu a avut o strategie post-aderare la UE şi prin urmare nu a fost clar care sunt noile obiective şi priorităţi în politica externă a României ca stat membru UE.

Evaluarea cerută de ministrul Marga mai arată că vechea organigramă a fost elaborată fără să se ţină cont de noile realităţi instituţionale care au apărut pe agenda politică europeană.

De asemenea, au fost insuficient acoperite teme de maximă actualitate, ca securitatea energetică, şi prea puţin zonele geografice de interes strategic pentru România, din postura sa de membru al UE şi NATO.

Conform evaluărilor, în urma reducerilor drastice de posturi din 2009 şi anii care au urmat, personalul diplomatic şi nediplomatic s-a diminuat, în unele locuri chiar cu riscul apariţiei de disfuncţionalităţi, iar ca efect, posibilităţile de acţiune ale ambasadelor şi consulatelor au fost grav afectate.

"Diplomaţii, trimişi în străinătate pe criterii politice"

În plus, în perioada 2009-2012, MAE şi alte insituţii ale statului au trimis peste hotare, mai ales ca şefi de misiune, persoane pe criterii de afinitate politică.

Ministrul Andrei Marga mai atrage atenţie că în activitatea de zi cu zi a MAE au existat disfuncţionalităţi majore, din care cea mai gravă a fost excesiva birocratizare a procesului de elaborare şi luare a deciziilor iar dialogul între departamente a fost practic suprimat prin descurajarea sau neglijarea proiectelor care presupun dialog şi cooperare, dar şi lipsa de încurajare sau recompensare a iniţiativelor.

În plus, arată evaluarea MAE, clădirile şi infrastructura ambasadelor şi consulatelor erau, în mai 2012, în multe locuri, în stare de degradare şi chiar la centrala din Bucureşti clădirile ar putea avea probleme în cazul unui cutremur.