Opoziţia de stânga din România va încerca să formeze un nou Guvern, după ce a "spulberat" cabinetul de centru-dreapta în urma unui vot de neîncredere vineri, marcând ultima nereuşită a unei coaliţii înclinate spre austeritate, în Europa.

La fel ca alte guverne din Uniunea Europeană, cabinetul cu o vechime de două luni al lui Mihai Răzvan Ungureanu s-a confruntat cu un val de furie împotriva planurilor de reducere a cheltuielilor şi de creştere a taxelor.

Proteste violente au determinat înlăturarea din funcţie a predecesorului lui, Emil Boc.

"Astăzi, s-a făcut dreptate", a declarat Victor Ponta, liderul Uniunii Social Liberale (USL), din opoziţia de stânga.

Preşedintele Traian Băsescu, un oponent politic al lui, l-a nominalizat pe Ponta premier şi i-a dat sarcina să formeze un nou guvern.

In Cehia, alt guvern demis

Înfrângerea a avut loc cu câteva ore înainte de exercitarea unui vot de încredere pentru un alt guvern cu reduceri bugetare din UE, cel al Republicii Cehe.

Deşi premierul Petr Nečas a trecut de moţiune, cabinetul său nepopular ar putea să fie paralizat de acum de o majoritate neconvingătoare.

"Rezultatul pare să fie un ecou al evenimentelor din alte ţări în ce priveşte o înlăturare populară a partidelor care exercită presiuni pentru austeritate", a declarat Koon Chow, strateg în cadrul Barclays Capital, despre rezultatul moţiunii din România.

"Franţa, Olanda, cehii- totul este în legătură", a mai completat el. Guvernul lui Ungureanu a fost înfrânt în urma votului a 235 de deputaţi, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru destituirea guvernului.

Al doilea cel mai sărac membru al Uniunii Europene a tăiat salariile bugetarilor şi a crescut taxele pe venituri pentru a-şi îndrepta economia pe o fundaţie mai solidă, dar măsurile au lovit în cei mai săraci, iar România iese cu greu dintr-o recesiune de doi ani.

Ponta a declarat că acum controlează 228 de locuri din cele 460 din Parlament.

Ar trebui să câştige susţinerea partidelor mai mici, care să-i dea o majoritate clară.

Dacă Parlamentul nu va susţine noul prim ministru, vor avea loc alegeri anticipate.

Următoarele alegeri generale sunt programate în luna noiembrie.

Schimbare de gardă

Ascensiunea lui Ponta, în vârstă de 39 de ani, marchează o schimbare de gardă pentru Partidul Social Democrat, fondat în principal de foşti comunişti, şi care acum este forţa dominantă în USL.

Unii analişti şi oponenţi sunt de părere că rămâne sub influenţa fondatorului său cu studii la Moscova, Ion Iliescu.

"USL a pregătit deja un Guvern şi s-ar putea prezenta în Parlament până la sfârşitul săptămânii viitoare", a declarat comentatorul politic Mircea Marian.

FMI se retrage

Fondul Monetar Internaţional, care alături de UE, a extins două pachete de ajutor pentru România, şi-a amânat evaluarea până la formarea unui nou Guvern.

Decizia reprezintă un factor-cheie pentru Bucureşti în bătălia de menţinere a încrederii investitorilor.

FMI a transmis că se aşteaptă ca România să-şi respecte angajamentele de politică economică.

Însă moneda naţională a suferit cea mai mare cădere din acest an, după moţiune.

Protejată de obicei prin intervenţia Băncii Centrale, moneda leu a căzut la un minim istoric de 4,4025 în faţa monedei euro.

În sondajele de opinie, USL se bucură de o susţinere de peste 50%.

Şi-a luat angajamentul să colaboreze cu FMI, dar dacă preia puterea, va urma o incertitudine cu privire la renunţarea la anumite măsuri de austeritate, cum ar fi reducerile salariale sau creşterile de taxe.

Reducerile şi disponibilizările din sectorul public au lăsat milioane de români să se lupte cu cheltuielile, şi în timp ce Guvernul plănuieşte să crească unele salarii sub asistenţa FMI, instituţia internaţională transmite că e nevoie de precauţie pentru asigurarea stabilităţii.

Salariul mediu lunar este mai mic de 350 de euro.

În timp ce şomajul este de numai 5%, mulţi au plecat din ţară, determinând o scădere de 10% a populaţiei de 20 de milioane, în ultimul deceniu.

"Reducerea salariilor de către Guvern este o nebunie", spune Constantin Badea, un pensionar de 75 de ani din Bucureşti în faţa sediului Guvernului.

Cehia rezistă

Exemplul României, cu un partid de centru-dreapta care s-a luptat să se agaţe de putere după mai multe moţiuni de cenzură, întârziind reforme menite să reducă deficitul şi datoria, serveşte ca o avertizare pentru premierul Cehiei.

Nečas a dat la o parte cel mai mic partid din coaliţie, Partidul Afacerilor Publice, săptămâna trecută, din cauza relaţiilor încordate cu unul din liderii săi, care a fost condamnat pentru acte de corupţie.

Cu o coaliţie ruptă, el a contat pe o facţiune scindată din Partidul Afacerilor Publice şi pe câţiva independenţi pentru susţinerea Cabinetului în moţiunea de vineri, în care a avut 105 voturi în favoare şi 93 împotrivă.

Însă austeritatea i-a înfuriat pe cehi şi a determinat o scădere a ratei de încredere în Guvern până la un minim istoric de 16%.

Cu o majoritate susţinută numai de deputaţi independenţi, Nečas va fi vulnerabil în faţa solicitărilor de schimbări politice şi a viitoarelor moţiuni de încredere din partea social- democraţilor, care conduc în sondaje şi care au cerut alegeri anticipate şi au promis renunţarea la anumite reforme.

Acest lucru ar putea îngreuna planurile lui Nečas, care includ o lege pentru plafonarea datoriei, taxe de şcolarizare la universităţile de stat şi compensaţii în bani şi proprietăţi în valoare de miliarde de dolari pentru Biserica Catolică, ca despăgubire pentru confiscările din comunism.

Nečas a declarat că deşi deficitele sunt relativ scăzute, şi nivelul datoriei este mai mic decât jumătatea mediei europene, la aproximativ 41% din producţia anuală, se va confrunta cu o pierdere a încrederii investitorilor şi o creştere a costurilor de împrumut dacă relaxează măsurile.

El a avertizat vineri că orice relaxare a politicii "va distruge viitorul ţării noastre şi cel al copiilor noştri nenăscuţi".

"Datoria este cel mai mare duşman. Responsabilitatea noastră merge dincolo de politica curentă şi de situaţia economică", a mai spus el.

Aproximativ 90.000 de persoane au participat la cea mai mare demonstraţie de la căderea comunismului în 1989 şi liderii de sindicat au anunţat că au în plan proteste suplimentare, inclusiv greve până la sfârşitul lunii iunie.