România nu va plăti mai nimic, doar va pune la dispoziţie fosta bază militară de la Deveselu şi va asigura paza proiectului.

Atunci când o rachetă este lansată de către unul dintre statele considerate inamice, un radar extraatmosferic, adică plasat pe orbita Pământului, detectează racheta şi transmite un semnal spre o bază militară, în cazul nostru, cea de la Deveselu.



Baza este dotată cu 24 de interceptori, care supraveghează traiectoria rachetei, urmând ca din această bază să fie lansată o altă rachetă defensivă.



Traiectoria celei din urmă este calculată astfel încât, la un moment dat, să lovească şi să distrugă racheta inamică, înainte ca aceasta să producă vreo pagubă.



Prin urmare, România va fi mai bine păzită împotriva unor eventuale atacuri, lucru salutat de întreaga clasă politică.



Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, consideră că amplasarea scutului în România reprezintă o schimbare a atitudinii SUA şi o reconfirmare a importanţei României în proiectele NATO.



"Nu vizează, cum era în vechile propuneri, de fapt, probleme legate de echilibrul strategic dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii. Transferarea din zona Europei Centrale spre zona Europei de Sud, în care este şi ţara noastră, ilustrează foarte bine acest lucru", a adăugat Teodor Meleşcanu.



Secretarul aceleaşi comisii, senatorul PD-L Mircea Banias crede că este o recunoaştere a calităţii României.



"Cred că este, practic, o recunoaştere a calităţii noastre, de membru important al Alianţei Nord-Atlantice, şi este şi o dovadă că parteneriatul, pe care noi îl invocăm, cu SUA şi cu lumea occidentală, este o chestiune concretă", a spus Mircea Banias.

Dacă până acum doar prezenţa trupelor româneşti în teatre de operaţiuni prezentau argumentul strategic pentru politica externă, din momentul amplasării scutului la Deveselu, în judeţul Olt, vom avea un al doilea argument solid în relaţiile cu partenerii din NATO.



Şeful Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu, spune că amplasarea scutului în România nu influenţează, însă, relaţiile cu vecinii de la Est, mai ales cu Rusia.



"Să nu uităm că, astăzi şi mâine, au loc, chiar la NATO, negocieri ruso-americane. Pe de altă parte, Federaţia Rusă are cunoştinţă de toate aceste acţiuni ale României, are toate cunoştinţele tehnice, privind natura scutului, faptul că nu este îndreptat împotriva sa şi faptul că toţi cei 24 de interceptori nu au la bord, în niciun caz, echipamente şi încărcătură de niciun fel, deci, practic, interceptorii distrug rachetele, doar prin forţa cinetică, prin viteza foarte mare, la impact", a afirmat Iulian Chifu.


.
Acesta a admis că transformarea bazei de la Deveselu, într-o facilitate a americanilor şi a NATO, va creşte securizarea zonei, dar nu neapărat împotriva vreunui risc terorist direct.