Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat că, în acest an, se va face o reformă structurală a sistemului de gărzi din spitale.

Astfel, ar urma să fie introduse trei tipuri de gărzi: la domiciliu, de monitorizare şi de urgenţă.

Acestea vor fi plătite diferenţiat, în funcţie de responsabilitate şi efort.

"Nu pot să ignor acest fenomen al gărzilor, care există la nivel naţional, în tot mai multe locuri." Alexandru Rogobete, la Radio România Actualități

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vorbit despre reforma sistemului de gărzi, luni dimineața, la emisiunea "Apel Matinal" de la Radio România Actualități.

Daniela Petrican: Lipsa de specialişti tinde să devină o problemă cronică în România, şi nu vorbim doar despre sănătate, ci despre multe domenii esenţiale pentru funcţionarea unei societăţi. De la o simplă reclamaţie a familiei unui pacient din Spitalul Judeţean Constanţa, ajunsă până la Ministerul Sănătăţii, se conturează aceleaşi puncte nevralgice: avem nevoie de reforme, nu de dragul schimbării, ci pentru o funcţionare firească şi predictibilă.

Cătălin Cîrnu: Astăzi, la primul "Apel matinal" din noul an, discutăm despre reforma gărzilor din spitalele publice, alături de invitatul nostru, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete. Bună dimineaţa şi la mulţi ani cu sănătate!

Alexandru Rogobete: Bună dimineaţa! La mulţi ani!

Cătălin Cîrnu: 70% dintre serviciile de gardă ale Spitalului Judeţean Constanţa nu pot fi acoperite. Nu ştim noi cum arată situaţia în toate spitalele publice, dar e clar că problema depăşeşte o intervenţie punctuală. Practic, ce ar însemna concret o soluţie reală? Nu ştim, poate o schimbare legislativă, una de finanţare sau de management?

Alexandru Rogobete: Este evident că avem nevoie de o reaşezare a modului în care sunt realizate gărzile la nivel naţional, dar, siguri, aici, dacă discutăm punctual de Constanţa, a apărut acest derapaj, să-i spunem, în care, pentru anumite secţii din cadrul spitalului, mai mult de 70% din personal are scutire de gardă, scutire medicală pentru realizarea turelor de noapte, de fapt. Or, sigur că în orice colectiv există persoane care au anumite boli şi le respectăm, nu pot face găzi, este de înţeles, este absolut normal, însă mie mi-a sărit în ochi această cifră mare, de peste 70%, e clar că este ieşită dintr-un interval normal şi că acolo se întâmplă nişte lucruri, mă rog, care au ieşit din cadrul normal. Şi atunci am hotărât să trimit Corpul de control pentru a avea un raport cu detalii suficiente, încât să înţelegem ce se întâmplă la nivelul unităţii sanitare şi, în egală măsură, am solicitat reevaluarea acestor scutiri de gardă pentru a vedea fenomenul şi sigur, dacă există... dacă acestea au fost liberate într-un mod fraudulos, să-i spunem, mă voi îndrepta către Parchetul General, în special pentru comisia care a eliberat aceste scutiri de gardă. Dar, dincolo de situaţia punctuală de la Constanţa, nu pot să ignor acest fenomen al gărzilor, care există la nivel naţional, în tot mai multe locuri, sigur, nu unul generalizat, dar în tot mai multe locuri există situaţii în care gărzile nu pot fi acoperite din diverse motive, fie că personalul este insuficient, fie că există aceste scutiri, fie că personalul este nemulţumit de modul în care garda este plătită şi, din punctul meu de vedere, complet justificat, pentru că acest model de tarifare este unul depăşit, de peste 15 ani, care e clar că nu mai funcţionează şi care va ajunge într-un oarecare colaps, să-i spunem, dacă nu intervenim legislativ. Şi atunci, concret, propunerile pentru anul acesta de modificare şi de schimbare, aş spune eu, la 180 de grade a modului în care privim garda sunt discutate cu profesionişti, cu sindicate, cu... mă rog, societăţi profesionale, dar ele constau în câteva măsuri esenţiale şi vă dau câteva exemple.

Propuneri: Gărzile în trei categorii, garda de 12 ore și un tarif fix

Alexandru Rogobete: În primul rând, eu consider important să clasificăm gărzile în trei categorii, şi anume gardă la domiciliu, gardă de monitorizare şi gardă de urgenţă, sigur, tarifate diferit. O altă propunere care mi se pare fezabilă şi care este pe masa discuţiei este aceea ca în anumite unităţi sanitare, ca în anumite spitale, în special pentru început spitale de urgenţă, să instituim garda de 12 ore pentru secţiile unde se pretează şi unde se poate acest lucru. N-ar fi o noutate pentru România, pentru că în unităţile de primiri urgenţe, în UPU, gărzile sunt de 12 ore de mai mulţi ani şi s-a dovedit că funcţionează bine. Asta ar reduce epuizarea medicilor şi acele gărzi foarte lungi, de 24 sau de 30 de ore, care sunt, într-adevăr, epuizante şi mai ales dacă sunt în număr mare. Şi o a treia măsură la care sau pe care am discutat-o săptămânile trecute cu profesioniştii din sănătate, şi care mie mi se pare că ar schimba în totalitate percepţia, ar fi ca tariful pentru gardă să nu mai fie procent dintr-un venit, ci să fie un tarif fix. Astăzi, modul de tarifare aduce o serie de inechităţi şi vă dau doar câteva exemple. În primul rând, ea este plătită ca un procent dintr-un venit raportat la anul 2017, deşi garda se realizează în anul 2026.Apoi, nu se face diferenţa între tipul de spital, între rangul spitalului, între complexitatea cazurilor şi, sigur, lista poate continua. Ori, avem acest instinct de a reacţiona legislativ şi să mai, cum să vă spun, să mai cârpim pe unde se poate câte un articol, doar ca să treacă presiunea publică şi valul acesta, mă rog, de discuţie, dar eu cred că ar trebui să privim în ansamblu problema, pentru că şi dacă am creşte acel procent, să zicem, sau l-am raporta la anul 2026, inechităţile şi problemele structurale de fond din problemă vor rămâne şi, peste 2-3 ani, vom ajunge în acelaşi punct, în care, din nou, vom observa aceleaşi probleme. Şi atunci, propunerea mea ar fi să schimbăm cu totul viziunea, să realizăm un tarif fix pentru gardă, care să ţină cont de rangul spitalului, care să ţină cont de specialitate şi care să ţină cont de alţi indicatori, de exemplu, un indicator ar fi tarifarea progresivă, adică cu cât medicul face mai multe gărzi, cu atât tariful pe gardă să crească - este un model care se întâmplă în Franţa, de exemplu: pentru o gardă se primeşte o sumă, pentru două gărzi se primeşte o sumă mai mare, pentru trei gărzi şi mai mare şi, mă rog, tot aşa, până la un punct. Cam aceasta ar fi viziunea. Eu cred că în prima parte a anului această modificare poate fi realizată, nu este una foarte complicată, e nevoie doar de o altă viziune şi, sigur, de o abordare constructivă.

Cătălin Cîrnu: Credeţi că veţi avea succes? Mă gândesc că şi la tariful fix, cum este cel din ambulatoriu acum, sau în cazul medicilor de familie?

Alexandru Rogobete: Da, este vorba despre un tarif fix pe ora de gardă, care variază în funcţie de mai mulţi factori, v-am spus, rangul spitalului, specialitatea, numărul de gărzi şi aşa mai departe.

Un medic, două locuri de muncă

Daniela Petrican: Un alt punct sensibil este lipsa unei reglementări clare privind timpul efectiv de lucru al medicilor care activează în două locuri, o normă în spitalul public şi o alta în mediul privat.

Alexandru Rogobete: Da, este o componentă pe care eu am subliniat-o ieri, pentru că, sigur, m-am interesat, am primit şi informări pe această temă, cu privire la Constantă mă refer, şi am spus că nu este etic şi nu mi se pare deloc normal să ai scutire de gardă doar în spitalul public, dar, în acelaşi timp, să faci gardă în spitalul privat sau să activezi în spitalul privat. Aici este şi, mă rog, o lipsă, aş spune eu, de deontologie profesională, dar trecem peste asta. Nu există o reglementare...

Cătălin Cîrnu: Şi de caracter...

Alexandru Rogobete: ... pentru că, vă spun de ce. Eu nu am susţinut niciodată şi nu voi susţine, cu toate că suntem în această situaţie, eu nu voi susţine ca medicii să aleagă între public şi privat, pentru că medicina are particularităţile ei, este o profesie, mă rog, cu un anumit specific, dar am cerut şi cer în continuare, şi probabil că voi înnăspri controalele pentru că lucrurile nu s-au echilibrat peste tot, ca medicii să respecte programul din zona publică, şi sigur, după programul din zona publică, fiecare poate face ce vrea.

Cătălin Cîrnu: Da, se tot vorbeşte de reformă, inclusiv în acest domeniu, cunoaştem truismul că statul investeşte ani şi bani în formarea unui medic, dar cum ne asigurăm că această investiţie se întoarce mai ales în spitalele publice?

Alexandru Rogobete: Prin aceste măsuri pe care vi le-am spus, care sunt destul de multe, o parte din ele au fost implementate deja anul trecut, şi aici mă refer în special la zona de ambulatoriu de specialitate, unde, pe lângă creşterea punctului, au fost luate o serie de măsuri. Vă dau un exemplu, una dintre cele mai importante, şi anume că, începând din ianuarie, toţi medicii dintr-un spital, dintr-o secţie vor fi obligaţi să realizeze servicii medicale şi în ambulatoriul de specialitate. Acest lucru nu era până acum, erau doar anumiţi medici care realizau ambulatoriul, or scopul nostru este să creştem cât mai mult capacitatea ambulatoriului, astfel încât să evităm internările nenecesare din spital, din spitalizarea continuă, şi să transferăm într-un mod natural, evident, pacienţii din zona de spitalizare continuă către zona de ambulatoriu de specialitate. Este o măsură importantă. O a doua măsură este reglementarea contractului cu Casa. Tot începând din ianuarie, contractul cu CNAS-ul nu se va mai face pe medic, ci se va face pe cabinet. Este o schimbare tehnică, e adevărat, dar care aduce un mare avantaj, pentru că până acum medicul putea să-şi mute contractul cu CNAS-ul la cabinetul propriu, de exemplu, deşi el era angajat în spitalul public. Ştiu că sună ciudat, dar aşa era, mă rog, legislaţia, realitatea. Or, în urma modificărilor din decembrie, începând de-acum, din ianuarie, contractul cu CNAS-ul se va face pe cabinetul din spitalul public şi sigur că dacă medicul doreşte şi la privat, este problema lui, dar contractul cu Casa va fi în spaţiul public.

Daniela Petrican: Mulţumim pentru aceste precizări.

Alexandru Rogobete: Mulţumesc şi eu.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 ianuarie, ora 8:30) - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu