Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţii independenţi trebuie să-şi depună, în scris, în patru exemplare, candidaturile pentru alegeri.

Totodată, se vor depune patru exemplare originale ale declaraţiilor de acceptare a candidaturii, patru exemplare originale ale declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor, pentru fiecare candidat, şi patru exemplare ale declaraţiilor de apartenenţă sau neapartenenţă la securitate ca poliţie politică ale fiecărui candidat născut înainte de 1 ianuarie 1976.

Potrivit calendarului alegerilor, marţi este ultima zi în care se mai pot depune candidaturi.

Vezi cine "fuge" de Bucureşti

Cel mai târziu la data de 7 noiembrie candidaturile vor rămâne definitive.

În termen de trei zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, cel mai târziu la data de 10 noiembrie, se va stabili ordinea în care se tipăresc numele candidaţilor pe buletinul de vot.

Campania electorală începe pe 9 noiembrie şi se încheie pe 8 decembrie, la ora 7,00.

Urnele se vor deschide duminică, 9 decembrie, la ora 7,00 şi se vor închide la ora 21,00.

Calendarul alegerilor


Alegerile polarizează scena politică

Faţă de alegerile trecute când scena politică era mult mai divizată, acum se confruntă în alegeri două mari alianţe: Uniunea Social Liberală, formată din PSD,PNL,PC şi UNPR şi Alianţa România Dreaptă care cuprinde PDL, Forţa Civică şi PNŢCD aripa Pavelescu.

Dacă USL a finalizat şi a depus listele de candidaţi, ARD păstrează suspansul asupra candidaturilor până în ultimul moment. Candaturile de la Bucureşti se dispută aprins, astfel că ARD lasă anunţarea şi depunerea candidaturilor până în ultima zi.

Ca o noutate, UDMR a depus liste de candidaţi în toată ţara. Asta pentru că şi-a făcut din timp calculele electorale şi speră să obţină cât mai multe mandate la redistribuire.

Supriza ar putea veni de la PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu, care este pe un trend ascendent în sondajele de opinie. De altfel, PP-DD se prezintă pentru prima dată la alegeri, prin urmare dacă va intra în Parlament, surpriza va fi cu atât mai mare.

Fără îndoială, vor apărea şi partidele mici, neparlamentare, care îşi încearcă norocul la diferite tipuri de alegeri, dar de obicei strâng procente mici.

Nume noi care îşi încearcă norocul

Deşi partidele au preferat să păstreze în mare parte, aceiaşi candidaţi ca şi la alegerile trecute, apar şi nume noi în competiţia electorală.

Astfel, Gigi Becali se prezintă pentru prima dată la alegerile parlamentare, din partea USL, într-un colegiu din sectorul 6 al Capitalei. Şi nu orice colegiu. Cel lăsat liber de Elena Udrea care a preferat să candideze la Neamţ.

Profesoara Cristiana Anghel, cunoscută pentru că făcut greva foamei pentru drepturile profesorilor şi jurnalista Gabriela Vrânceanu Firea sunt pentru prima dată într-o competiţie electorală, susţinute de USL.

Un alt "new-entry"pe scena politică este profesorul Daniel Barbu, consilier prezidenţial în mandatul de preşedinte interimar al lui Crin Antonescu. El candidează de altfel, în colegiul lăsat liber de Crin Antonescu, care va candida la Teleorman, în tandem cu Liviu Dragnea.

Şi tot la capitolul noutăţi se numără şi candidatura jurnalistului Sorin Roşca Stănescu, susţinut de PNL.

Pentru prima dată vor candida la parlamentare şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele partidului Forţa Civică, dar şi Mihail Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republică, ambii urmând să candideze în colegii din Arad, pe listele Alianţei România Dreaptă.

Parlamentari care se retrag din cursă

După patru ani de mandat, există parlamentari care renunţă, pentru moment, la statutul de parlamentar.

Omul de televiziune Cristian Topescu renunţă la competiţia electorală după numai un mandat. Deşi exista dorinţa de a candida, nu i s-a propus nimic din partea PNL.

Nici Sever Voinescu nu mai vrea în Parlament. El a explicat că vrea să-şi schimbe priorităţile în viaţă şi că pur şi simplu, vrea să îşi schimbe jobul.

Nici Adriana Săftoiu nu va mai fi în băncile parlamentului şi nici "spumosul" Radu Berceanu care în ultima parioadă s-a retras din prim-planul vieţii poltice.

"Marile speranţe" ale partidelor stau în redistribuire

Scrutinul din 9 decembrie se desfăşoară în baza prevederilor electorale cuprinse în actul normativ gândit, elaborat şi structurat, în principal, de social-democratul Anghel Stanciu şi liberalul Mihai Voicu, în 2008.

Potrivit acestui act normativ, la alegerile din 2008, în urma redistribuirii mandatelor au ajuns deputaţi sau senatori candidaţi care în colegiile lor erau pe locul doi sacu chiar trei.

Legea după care se desfăşoară scrutinul din decembrie 2012 este aceeaşi, pentru că PDL a contestat la Curtea Constituţională Legea votului uninominal pur iniţiată de USL.

Prin urmare, alegerile parlamentare din 9 decembrie reprezintă o simbioză între aritmetica cifrelor şi redistribuirea mandatelor.

Metoda de alocare a mandatelorîn Parlament

► Fiecare partid primeşte în fiecare judeţ şi la nivel naţional, în funcţie de cota sa de voturi de la alegeri, în mod proporţional, conform unui algoritm clasic în practică politica (d’Hondt), un număr de mandate.

► Aceste mandate naţionale sunt împărţite echitabil fiecărei circumscripţii (judeţ) şi fiecărui partid per judeţ.

► Apoi, în fiecare circumscripţie (judeţ) pentru fiecare colegiu uninominal se alocă pe rând mandatele.

► Mai întâi câştigă colegiile acei candidaţi care au avut mai mult de 50%+1 din voturi.

► Apoi, pentru celelalte colegii rămase neocupate primesc mandate ceilalţi candidaţi, în ordine descrescătoare a numărului de voturi obţinut, până se epuizează colegiile şi mandatele ce se cuvin fiecărui partid.