Reuters citează sondajele făcute la ieşirea de la urne şi notează că Partidul Social Democrat, de stânga, a obţinut 45% din voturi, în timp ce Partidul Naţional Liberal, de centru-dreapta, a adunat puţin peste 20% din opţiunile electorale.

Noul partid Uniunea Salvaţi România se află pe locul trei, fiind creditat cu cifre cuprinse între 8 şi 9%.

Potrivit AFP, Partidul Social Democrat, susţinut de o bază electorală rurală şi vârstnică, beneficiază de pe urma unei campanii în care şi-a multiplicat promisiunile privind mărirea salariilor şi a pensiilor, într-o ţară în care sărăcia loveşte un locuitor din patru.

The Washington Post aminteşte că "Românii au votat duminică în cadrul alegerilor parlamentare, la un an după ce un masiv demers anticorupţie l-a constrâns pe ultimul premier socialist să renunţe la putere. Ţara cu aproximativ 19 milioane de locuitori este una din cele mai corupte din Uniunea Europeană", mai arată The Washington Post.

The New York Times comentează că "Majoritatea partidelor sunt preponderent pro-UE, spre deosebire de ostilitatea populistă la adresa blocului, în creştere în alte state membre, inclusiv în Bulgaria învecinată unde candidatul pro-rus a obţinut preşedinţia, luna trecută".

Idee susţinută şi de Stratfor, care arată că "Indiferent care dintre partide câştigă, politica externă a României nu se va schimba radical.

Majoritatea formaţiunilor susţin apartenenţa la UE şi NATO.

Multe sunt totodată îngrijorate de creşterea agresivităţi Rusiei şi vor să menţină legături strânse cu SUA".

Trecând în revistă provocările cu care se va confrunta după alegeri România, Stratfor aminteşte că "Persistenţa corupţiei a slăbit postura ţării în cadrul blocului şi a împiedicat eforturile ei de a accede în spaţiul Schengen.

Guvernul României va avea de asemenea probleme cu menţinerea sub control a cheltuielilor sale".

La Repubblica scrie că "mai mult decât politicile diferitelor partide politice, în timpul campaniei electorale s-a discutat cu predilecţie despre corupție, în urma numeroaselor scandaluri care au marcat până acum era post-comunistă".

Le Figaro titrează "Corupția, miza legislativelor românești" şi arată că "Alegerile parlamentare ar putea permite electoratului să elimine candidații cei mai corupți dar, din păcate, principalele partide par cangrenate de acest rău".

"Corupţia marchează mersul alegerilor în România" scrie şi El Pais, care notează că "deziluzia cetăţenilor în privinţa situaţiei economice şi enorma breşă dintre România rurală şi îmbătrânită şi cea urbană au un rol cheie în aceste alegeri".

Ziarul Independent de la Chişinău scrie că cei mai activi votanţi din diasporă sunt cei din Republica Moldova.

Iar ziarul Timpul, publicat tot la est de Prut, arată că în regiunea transnistreană au loc alegeri pentru conducerea liderului administraţiei separatiste, cele mai mari şanse avându-le actualul şef de la Tiraspol,