Votarea a început, duminică, în Rusia, cu secţiile din regiunea îndepărtată de est, în condițiile în care această țară are mai mult de nouă zone de fus orar, din zona Arctică până la ţărmurile Pacificului.

Marele favorit al alegerilor parlamentare de duminică este partidul Rusia Unită, condus de premierul Vladimir Putin.

Miza acestui ciclu electoral este pentru actuala putere asigurarea propriei continuităţi, întrucât Rusia Unită trebuie să obţină un rezultat care să-i asigure viitorului preşedinte un sprijin parlamentar cât mai solid.

De altfel, scrutinul legislativ precede cu puţine luni alegerile prezidenţiale din martie.

Duma de stat, camera inferioară a Parlamentului rus, ce va rezulta în urma alegerilor parlamentare de duminică, va fi prima cu un mandat de cinci ani, în condiţiile în care legislaturile anterioare au funcţionat câte patru ani.

Pentru ultima oară, pragul electoral este fixat la 7%, urmând ca la viitorul scrutin, din 2016, limita să fie redusă la 5%.

Totuşi, partidele care vor obţine între 6 şi 7 procente din voturi vor primi, la distribuire, câte două locuri în parlament, iar cele cu 5-6%, câte un loc.

Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, este cotat cu 53% din opţiuni.

Cei 450 de deputaţi ruşi vor fi aleşi prin sistemul electoral proporţional, care se aplică a doua oară în Rusia.

Pe listele federale ale partidelor sunt înregistrate aproximativ 3.000 de persoane, rezultând că, pentru un fotoliu de deputat, vor concura în medie şase candidaţi.

Partidele care vor obţine mai puţin de 3% nu vor primi timp de emisie gratuit la următoarele alegeri şi nici spaţiu în presa scrisă.

Cheltuielile cu organizarea alegerilor se ridică la 7,1 miliarde de ruble (aproximativ 175 milioane de euro), cu 2,8 miliarde de ruble mai mult decât la scrutinul trecut.

În Rusia locuiesc peste 108 milioane de persoane cu drept de vot, iar două milioane se află în străinătate.