Nici Partidul Comuniştilor clasat pe primul loc, dar nici o eventuală coaliţie a restului de trei partide care intră în parlament nu ar avea suficiente voturi.



Declaraţiile date luni, de liderii celor patru partide parlamentare indică două posibile coaliţii în viitorul parlament. Cea mai probabilă, pentru care şi-au exprimat preferinţa liberal-democraţii, liberalii, dar şi democraţii, ar fi o continuare a Alianţei pentru Integrarea Europeană care ar deţine 59 de mandate, cu două mai puţin decât este nevoie pentru alegerea unui nou preşedinte.



Negocierile dintre cele trei partide vor debuta însă pe fondul conflictelor anterioare, mai ales cele între democraţi şi liberali democraţi, aceştia din urmă lansând o serie de acuzaţii la adresa democraţilor chiar şi în ziua alegerilor.



Pe de altă parte, atât democraţii cât şi liberalii s-au arătat în trecut nemulţumiţi de actuala configuraţie guvernamentală, iar democraţii sunt nemulţumiţi şi de faptul că în anul de guvernare a Alianţei nu au deţinut niciuna dintre cele trei poziţii în stat, după ce comuniştii au blocat alegerea lui Marian Lupu ca preşedinte.



În acelaşi timp, este de aşteptat ca PLDM, care deţine mai multe mandate decât PL şi PD la un loc, să aibă pretenţii sporite.



Cea de-a doua posibilă alianţă ar fi între comunişti şi democraţi. Comuniştii şi-au arătat disponibilitatea luni, prin liderul Vladimir Voronin, în timp ce democraţii au anunţat în repetate rânduri că ei vor negocia cu toate forţele politice.



În acest caz, coaliţia care avea 57 de mandate cu 4 mai puţin decât este nevoie pentru alegerea preşedintelui.



Principalul argument împotriva unui altfel de scenariu este dat de riscul ca democraţii să-şi piardă electoratul.

Indiferent ce formulă va fi aleasă, negocierile se anunţă a fi destul de complicate şi nu există nicio garanţie că după instalarea unei noi guvernări aceasta va reuşi să asigure alegerea preşedintelui, evitând astfel noi alegeri anticipate.