Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la Bucureşti, la finalul Adunării Parlamentare a NATO, că securitatea şi economia sunt legate.

”O politică economică solidă înseamnă o politică de securitate solidă, iar deficitele mari şi datoriile mari fac naţiunile vulnerabile", a subliniat oficialul NATO.

Rasmussen a lăudat România pentru o politică de apărare inteligentă şi pentru că ţara continuă să fie prezentă la operaţiunile Alianţei, în ciuda condiţiilor economice dificile.

Scutul american antirachetă va deveni scut NATO

Cât priveşte scutul antirachetă american, care urmează să devină unul al Alianţei, după summitul de la Chicago, de anul viitor, Rasmussen a spus că e un angajament pentru securitate şi că se aşteaptă ca în curând şi alte state să se alăture sistemului.

După ce Moscova a primit un mesaj clar de la Washington că nu va beneficia de garanţii legale că scutul antirachetă nu va fi folosit împotriva ei, la Adunarea Parlamentară a NATO, mai mulţi parlamentari ruşi s-au îndreptat spre România, ca să ceară astfel de garanţii, deşi în mod repetat Bucureştiul a explicat, cu date tehnice şi legale, că astfel de garanţii sunt inutile, de vreme ce scutul nu poate fi folosit decât pentru apărare.

România nu a primit garanții antirachetă

O replică a venit, luni, și din partea preşedintelui Traian Băsescu.

”Speculaţiile şi dorinţa unora de a amplifica şi a pune sub semnul întrebării buna-credinţă a României nu fac decât să arate lipsă de voinţă de cooperare. De altfel, România, deşi o ţară medie, nu a cerut niciodată sau n-a primit niciodată garanţii antirachetă de la nimeni şi are obligaţia să şi le asigure ea însăşi, în parteneriate cu aliaţii”, a precizat președintele României.

Şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a avertizat că în prezent nu pericolele externe sunt cele mai mari.

Potrivit președintelui Senatului, noi suntem cel mai mare risc pentru propria securitate.

”Este riscul de a ne întoarce la politica de a arăta cu degetul şi riscul de a ieşi din această criză economică şi financiară slăbiţi, dezbinaţi, mai naţionalişti sau chiar izolaţionişti. Dacă vom vorbi mereu despre sfârşitul Occidentului, această profeţie se va şi îndeplini”, a afirmat Mircea Geoană.

Bugete reduse pentru apărare

Un risc reprezentat inclusiv de faptul că bugetele de apărare în ţările NATO tind să scadă, după ce şi înainte de criza financiară, mai ales ţările europene, contribuiau mai puţin decât SUA la tot ce înseamnă apărare, inclusiv la capitolul cheltuieli militare.

Această realitate a fost reclamată, de altfel, şi în timpul lucrărilor Adunării de către mai mulţi parlamentari din statele aliate, care au avertizat că în timp ce bugetele de apărare din statele NATO scad, cele ale statelor din afara NATO cresc.

Soluţia este apărarea inteligentă, un concept lansat de secretarul general NATO, care presupune ca aliaţii să conecteze capacităţile militare naţionale existente, de vreme ce cheltuieli pentru noi capacităţi nu sunt posibile.

Agenda următorului summit NATO

Anders Fogh Rasmussen a prezentat, la Bucureşti, principalele teme pe agenda NATO, la summitul de anul viitor.

”La Chicago, ar trebui să cădem de acord asupra unui plan strategic de parteneriat pentru Afganistan, care să dureze dincolo de 2014. Ar trebui să sprijinim un pachet de îmbunătăţiri a capacităţilor de care au nevoie toţi aliaţii. Ar trebui să declarăm crearea unei capacităţi interimare de apărare antirachetă a teritoriului NATO şi sper că vom putea avansa în colaborarea cu Rusia, pentru apărarea antirachetă”, a declarat, la București, Anders Fogh Rasmussen.

Secretarul general al NATO a pus pe agenda summitului de la Chicago şi reconfirmarea angajamentelor NATO de integrare euroatlantică a partenerilor europeni, care aşteaptă să intre în Alianţă, şi a declarat că, tot la Chicago, NATO trebuie să transmită un semnal puternic de colaborare cu statele din zona Mediteranei, Golf şi Orientul Mijlociu.