Trupul neînsufleţit al poetului Adrian Păunescu este depus la sediul Uniunii Scriitorilor, unde cei care doresc îi mai pot aduce un ultim omagiu.


Încă de vineri, oameni politici, de cultură şi simpli cetăţeni au depus flori la sediul Uniunii Scriitorilor şi în faţa casei poetului, în semn de preţuire.


Preşedintele Traian Băsescu a depus un buchet de flori la sicriul unde se află trupul neînsufleţit al poetului.


"Am fost doi oameni care am avut opinii politice total diferite, însă în poezia lui Păunescu m-am regăsit ca, de altfel, mulţi dintre noi", a spus Traian Băsescu.


Preşedintele PSD, Victor Ponta, a avut numai cuvinte de laudă al adresa poetului, declarând că în urmă cu 25 de ani a mers la Sala Polivalentă doar pentru a vedea Cenaclul Flacăra.

"Am crezut că mulţi ani de acum încolo o să fie unul din sfătuitorii noştri. Dumnezeu să-l odihnească! Cred că e o mare pierdere pentru toţi", a afirmat Ponta.



Şi Gelu Voican Voiculescu a venit să aprindă o lumânare la sicriul poetului.


"Va rămâne o conştiinţă a neamului nostru. O anumită generaţie din anii '70 a dobândit o identitate proprie. A fost un tineret în derivă căruia el i-a dat o conştiinţă de sine şi o raţiune de a fi tocmai axată pe reîntoarcerea la valorile naţionale", a spus Voican Voiculescu.



Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă, vineri dimineaţă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie cu probleme cardiace, renale şi hepatice.


Doctorul Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, a declarat, vineri dimineaţă, la ora 8.30, că inima lui Păunescu a încetat să bată la ora 7.15.


"Azi, la ora 7.15, inima maestrulului a încetat să bată şi nu a mai dorit să pornească. Maestrul a plecat dintre noi", a spus Brădişteanu.



În urmă cu o zi, medicul a spus că starea poetului este "extrem de gravă", "mai având nişte stopuri" şi că boala lui Adrian Păunescu depăşeşte resursele terapeutice ale unităţii.

Cel mai cunoscut poet al ultimilor 50 de ani

Adrian Păunescu a fost o personalitate complexă, controversată, cu un mare impact asupra publicului prin poezia sa grandilocventă şi cantabilă, a fost o figură de mare popularitate a ultimelor decenii, iar prin dispariţia lui literatura română pierde un poet notabil şi un talentat gazetar, se spune într-un comunicat remis presei din partea Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti (ASB).

"Pentru publicul larg, Adrian Păunescu a fost cel mai cunoscut poet al ultimilor 50 de ani şi a fost considerat ca urmare şi cel mai valoros în diferite sondaje de opinie. Textele sale, multe puse pe muzică, sunt de largă notorietate. După 1973 şi mai ales după 1985, critica literară nu i-a mai acordat practic nicio atenţie', se mai arată în comunicatul de presă.

Potrivit biografiei comunicatul Uniunii Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, Adrian Păunescu a debutat în presă în anul 1960 cu poezie, editorial în 1965, şi a publicat peste 50 de volume de poezie şi publicistică.

Din 1973 a condus revistei Flacăra, până în iulie 1985. A înfiinţat "Cenaclului Flacăra" cu care a dat spectacole în toată ţara. În urma unor incidente petrecute la un spectacol de la Ploieşti, în iunie 1985, Adrian Păunescu a căzut în dizgraţia autorităţilor, a pierdut conducerea revistei şi cenaclul a fost oprit.

Adrian Păunescu a scris numeroase poeme ocazionale atât în favoarea regimului comunist, a dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei acestuia, cât şi unele de contestare care au fost publicate în epocă. După 1989 nu şi-a negat ideologia de stânga şi nici simpatia pentru Ceauşescu căruia a continuat să îi închine poeme.

A reînfiinţat revista şi cenaclul, dar fără succes, şi a condus scurtă vreme cotidianul Sportul românesc', notează în continuare comunicatul USR.

Omul politic Adrian Păunescu

După 1989 a făcut parte din Partidul Socialist al Muncii (1992-1998), apoi din PSD


Adrian Păunescu a fost senator având două mandate: 1992-1996 si 2000-2004.


A condus Comisia de Cultură a Senatului şi a avut un rol important în promovarea legii indemnizaţiilor de merit pentru membrii uniunilor de creaţie.

Repere din activitatea politică



1966-1968 – secretar al Organizaţiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din Romania;


August 1968 – devine membru al Partidului Comunist Roman. Este sancţionat cu vot de blam cu avertisment, în toamna anului 1985;


1992-1998 – membru al Partidului Socialist al Muncii, căruia îi devine vicepreşedinte în 1993 si primvicepreşedinte si purtător de cuvant in 1994;


ÎIn februarie 1996 este desemnat candidat al PSM la alegerile prezidenţiale din 1996. Pierde alegerile prezidentiale;


1992-1996 – senator de Dolj; preşedinte al Comisiei senatoriale de cultură, artă si mass-media si al Grupului Parlamentar „Partida Nationala“;


membru al delegatiei parlamentare romane la Consiliul Europei de la Strasbourg;


Observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) si Republica Croatia (1995);

În 1994, este ales vicepresedinte al Grupului Politic Stanga Europeană Unită;


Membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat);


2000-2004 – Membru al Senatului, din partea Circumscripţiei electorale Dolj;


Preşedinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă şi Mijloace de Informare în Masă;


Membru al Comisiei Interparlamentare Bucureşti – Chisinău;

Preşedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie România – China;


Membru al Grupului Parlamentar de prietenie România – Turcia;


Membru al Grupului de prietenie România – Portugalia.

Distincţii

A fost distins în 2004 cu Ordinul Naţional 'Steaua Romaniei', în grad de Cavaler şi în 2010 cu "Meritul Academic" pentru creaţia sa literară şi pentru susţinerea proiectelor Academiei Române.

A publicat o serie de volume printre care: Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial), Mieii primi, Fântâna somnambulă , Sub semnul întrebării (1971, interviuri), Istoria unei secunde (1971, cel mai important volum al său), Lumea ca lume (1973, publicistică), Repetabila povară.

Şi-a reluat textele în numeroase antologii de autor, se mai aminteşte în biografia realizată de USR.

Ascultati un fragment din interviul acordat de Adrian Păunescu, de pe patul de spital, pentru postul regional al Societăţii Române de Radiodifuziune, Radio Reşita.

În categoria "Galeria vocilor de aur" puteţi asculta ultima emisiune realizată de Radio Reşiţa cu poetul Adrian Păunescu.