Europarlamentarii PSD au organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea ”Adevăruri despre Roşia Montană”.

Potrivit europarlamentarului Daciana Sârbu, social-democrații au dorit o asemenea dezbatere ”pentru a sparge cercul minciunii şi dezinformării legate de Roşia Montană şi pentru a explica încă o dată, deşi nu mai era nevoie, ce înseamnă acest proiect pentru România şi pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri”.

PSD: Vor pleca cu comoara din subsol dar vor lăsa acolo o bombă

Europarlamentarul PSD compară proiectul Roşia Montană cu o casă închiriată de către România.

”Eu am făcut o comparaţie mai plastică. Cred că noi am închiriat de fapt o casă, Roşia Montană, primim chirie, dar cei care o ocupă nu numai că vor pleca cu mobila şi cu parchetul şi cu comoara din subsol, dar vor lăsa acolo, ne vor plasa o bombă, noi luând doar chiria şi de fapt alegându-ne cu un dezastru care ne va distruge această casă şi nu doar casa”, a explicat, în cadrul dezbateruilor, Daciana Sârbu.

Potrivit europarlamentarului PSD, dezbaterea se dorește a fi un semnal de alarmă.

Invitat la dezbaterea de la Palatul Parlamentului, preşedintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară a Parlamentului European, Jo Leinen, a precizat că tehnologiile bazate pe cianuri nu reprezintă singura soluţie pentru minerit.

Oficial european: Proiectul este echivalent cu întreţinerea de raporturi sexuale fără protecţie

Jo Leinen a afirmat, în cadrul dezbaterilor, că parlamentarii europeni sunt preocupați de protecţia mediului şi a sănătăţii.

”Roşia Montană este un subiect care preocupă nu numai românii, ci şi ţările străine din Europa. Acum, ştim în legătură cu Roşia Montană că cianurile reprezintă o substanţă toxică ce dăunează sănătăţii şi mediului. Comitetul de Mediu a vizitat Roşia Montană în 2004 şi suntem foarte îngrijoraţi de chestiunea legată de mediu a acestei zone, dar şi de alte subiecte care pot fi tratate în alte comisii parlamentare, precum patrimoniul sau cel legat de deplasarea satelor. Tehnologia bazată pe cianuri nu reprezintă singura soluţie şi ne dorim strategii alternative de dezvoltare a regiunii. Eu pot să spun că proiectul de la Roşia Montană ar fi ca şi cum am avea raporturi sexuale cu cineva fără a fi protejaţi”, a susținu Jo Leinen.

Oficialul european a amintit, totodată, că în 2010 a fost adoptată rezoluţia privind interzicerea folosirii cianurilor în minerit în Uniunea Europeană, iar tehnologia bazată pe cianuri intră în contradicţie cu mai multe directive europene.

Vicepreşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, a declarat, la rândul său, că o analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect.

Academia Română: Controversat şi periculos pentru România

”Academia Română cere din nou autorităţilor statului român să analizeze cu multă atenţie proiectul sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi din străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat şi atât de periculos. Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural cu multiple consecinţe inacceptabile”, a subliniat Ionel Valentin Vlad.

Academicianul a spus că prezidiul instituţiei pe care o reprezintă a dat publicității un document prin care doreşte să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru statul român.

De cealaltă parte, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi membru în Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană, Ion Popescu, spune că locurile de muncă constituie principalul motiv pentru care susține un astfel de proiect.

Lider sindical: Proiectul minier creează locuri de muncă, aduce bani la buget

”Nu proiectul acesta mă interesează în mod deosebit, ci deschiderea zonelor miniere. Motivul principal pentru care susţin un astfel de proiect sunt locurile de muncă, în mod deosebit, pentru că acolo unde există resurse generează dezvoltare. Dezvoltarea creează temelie economică, temelia economică aduce locuri de muncă, locurile de muncă pot plăti şi sănătatea, şi cultura, şi educaţia. Sunt pentru orice investiţie care generează locuri de muncă”, a explicat Ion Popescu.

Liderul sindical susține că problema cianurilor este fals prezentată de către contestatarii proiectului de la Roşia Montană, dar şi faptul că statul român ar trebui să deţină o garanţie din partea investitorului Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

'Proiectul contribuie la modelul de dezvoltare durabilă, creează locuri de muncă, aduce bani la buget. Eu sunt convins că, în prima fază, vor exista peste 1.000-1.500 de locuri de muncă la Roşia Montană. Situaţia cu cianurile este fals prezentată. Peste tot în lume se extrage aurul prin cianură. Situaţia de acolo se spune că arată tragic pentru este prezentată tragic şi pe teme de istorie emoţională. S-au încercat patru metode: brom-bromidă, clor-cloridă, tiurea şi teosulfatul de amoniu. Dintre toate a fost aleasă această metodă, cu cianurile pentru că e mai bună decât celelalte. Dacă este bine gestionată, este bine monitorizată şi avem profesionişti nu se întâmplă nimic. Cianura este periculoasă dacă nu este bine gestionată, iar exemplul de la Baia Mare este fals. Acolo profesioniştii au fost foarte slabi, numiţi pe carnete de partid. Dacă RMGC nu depune o garanţie la statul român, înseamnă că statul greşeşte. În primul rând, statul are obligaţia să intervină mai puternic, mai atent, mai cu responsabilitate, nu să închidă minele şi să lase oamenii de izbelişte”, a mai precizat liderul sindical.