Miniştri de interne din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc joi, la Luxembourg şi, cu toate că, aderărea României şi Bulgariei figurează pe ordinea de zi, sursele amintite au declarat că "nu a venit încă timpul deciziei".

Problema va fi pusă din nou pe tapet în martie, dar acest lucru nu înseamnă deloc că în mod sigur atunci va fi luată o decizie.

La reuniunea de joi Ungaria va fi reprezentată de secretarul de stat parlamentar al Ministerului de Interne, Károly Kontrát.

Motivul amânărilor repetate este acela că, deşi în privinţa apărării graniţelor externe cele două state au luat măsurile a căror îndeplinire reprezintă condiţia preliminară a aderării, mai multe state membre şi-au exprimat îndoielile lor că ele pot face faţă îndatoririlor legate de asigurarea securităţii comune.

În primul rând Olanda, dar, pe lângă ea - ceva mai puţin categoric - şi Germania, Franţa, precum şi mai multe alte state membre sunt nemulţumite de eficienţa luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, îndeosebi în Bulgaria, dar şi în România.

În cazul României, luptele din plan politic intern, al căror ecou a ajuns până la Bruxelles, au clătinat şi încrederea multora, în soliditatea statului de drept.

Comisia Europeană va elabora, în ianuarie, un nou raport despre pregătirea pentru Schengen a României şi Bulgariei.

Diplomaţii UE apreciază că acest raport va fi influenţat substanţial, în conţinutul său, de modul în care se vor aprecia desfăşurarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie, din România.

Cele două state pot adera doar împreună, deoarece nu există niciun fel de pregătire pentru apărarea fortificată a graniţei româno-bulgare, care, în cazul aderării uneia, ar deveni frontiera externă a "Schengenlandului".

Iniţial, în faza pregătirii tehnice, românii au fost "traşi înapoi" de bulgari, pentru că aceştia au întâziat fortificarea apărării frontierei dintre Bulgaria şi Turcia.

Acum, când amână din nou extinderea spaţiului Schengen, unele state membre ale UE se referă mai degrabă la îndoieli de ordin juridic, legate de România.

Pentru aderare, este nevoie de acordul unanim al statelor membre.

În timpul preşedinţiei ungare a UE, în prima jumătate a anului 2011, a existat o situaţie, când, în mod deschis, doar Olanda s-a pronunţat împotriva aderării, adică, s-a folosit de dreptul său de veto.