Deocamdată nu se ştie cand vor fi primite România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului atunci cand vor exista condiţii favorabile, spune ministrul lituanian de interne a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

În declaraţia comună prezentată la Consiliul JAI de către România şi Bulgaria, cele două state îşi exprimă dezamăgirea fată de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la Spaţiul Schengen în acest moment.

Ele afirmă că şi-au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquisului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în mod repetat în concluzii ale Consiliului si ale Comisiei Europene, precum şi în rezoluţiile Parlamentului European pe acest subiect.

De aceea, cele două ţări nu văd niciun motiv juridic sau bazat pe realităţi concrete pentru o nouă amânare a deciziei, precum şi faptul că soluţia avansată privind o aderare etapizată nu a condus până în prezent la vreun rezultat.

Totodată, cele două state au invitat partenerii europeni să răspundă în cel mai scurt timp posibil aşteptărilor legitime privind o decizie pozitivă de aderare a României şi Bulgariei la Schengen în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare.

România şi Bulagaria nu au primit niciun termen pentru aderare

În declaraţia miniştirlor de la sfârşitul reuniunii, după ce România şi Bulgaria au prezentat documentul respectiv, se spune că aceştia vor reveni asupra deciziei de aderare a celor două state la cea mai apropiată dată convenită, fără a fixa însă vreun termen anume, sau fără a arăta vreo implicare.

Această declaraţie a fost menţionată la conferinţa de presă de ministrul lituanian, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia UE.

El a refuzat însă să spună dacă a fost stabilită vreo dată anume şi a reiterat că cele două state au făcut progrese.

Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström a precizat răspunzând unei întrebări referitoare la acest document, vorbeşte despre o decizie care "va fi luată în curând".

"A fost o declaraţie unilaterală. Nu ştiu dacă a fost făcută public, dar a respectat protocolul şi spune că există speranţa ca în curând să poată fi luată o decizie", a spus Cecilia Malmström.

"Nu a venit momentul" pentru România şi Bulgaria

De altfel, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, declara la Bruxelles că nu a venit momentul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu poate spune când cele două state pot deveni membre.

"În privinţa aderării la Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, după părerea noastră, nu a venit momentul pentru eliminarea controalelor la frontieră pentru aceste două state. Vom primi în ianuarie rapoartele de ţară. De acum şe ştie ca s-au făcut progrese considerabile în privinţa reformelor în domeniu, care nu sunt însă suficiente în privinţa condiţiilor legale care să permită admiterea la Spaţiul Schengen. Deocamdată nu pot aprecia cand va veni momentul admiterii lor", a spus mMinistrul german, înainte de Consiliul JAI.

Ministrul britanic de interne, Theresa May, a sosit la Bruxelles la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, anunţând că va face o propunere prin care va cere modificarea aplicării Legii liberei circulaţii în spaţiul comunitar.

"Sunt unele probleme legate de libera circulaţie şi trebuie să schimbăm felul în care se întâmplă acest lucru în prezent în UE.În primul rând pentru statele nou venite, pentru cele care ar urma să intre în uniune.Trebuie să putem să încetinim procesul de liberă circulaţie până când nu ne asigurăm că va avea loc o migraţie masivă", a spus Theresa May.

Comisarul pentru justiţie, Viviane Reding, a răspuns acestei declaraţii a oficialului britanic cerând ca Marea Britanie să nu mai încerce să interpreteze unul dintre principiile fundamentale ale uniunii.

"Libera circulaţie este un drept fundamental în cadrul pieţei unice. Este vorba de libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi, desigur, a persoanelor şi nu poate fi negociată", a spus Viviane Reding.

Reding a adăugat că statele au la îndemână legi naţionale care le permit să oprească eventualele abuzuri faţă de sistemul de asigurări sociale.