La Geneva a fost semnat, joi, un acord privind detensionarea situaţiei din Ucraina, care prevede că toate formaţiunile militare ilegale vor fi dezarmate, clădirile guvernamentale ocupate în mod ilegal vor fi eliberate, iar guvernul Ucrainei va promova un dialog amplu privind reforma Constituţiei, inclusiv despre extinderea autonomiei regiunilor.

Protestatarii pro-ruşi din estul Ucrainei au cerut dreptul de a organiza referendumuri privind statutul viitor al regiunii, iar Rusia a pledat de mai multe ori, în ultima perioadă, pentru federalizarea Ucrainei, idee respinsă până acum de Kiev.

Tot la Geneva, părţile au promis de asemenea că se vor abţine de la orice acţiuni violente sau provocatoare şi au condamnat ferm orice manifestări extremiste, inclusiv anti-semitism.

La discuţiile de la Geneva au participat reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei, Uniunii Europene şi Statelor Unite, care au insistat asupra necesităţii ca Rusia să îşi respecte angajamentele.

Secretarul de stat John Kerry a atras atenţia că acţiunile trebuie să înceapă cât mai repede.

"Aşteptăm din partea Rusiei să îşi demonstreze seriozitatea şi să insiste ca separatiştii proruşi pe care i-au sprijinit să predea armele, să elibereze clădirile şi să îşi promoveze obiectivele în cadrul procesului de reformare a Constituţiei. Nu trebuie să ai aibă loc incidente violente, iar dacă vor apărea din nou, nu vor rămâne fără răspuns", a spus John Kerry.

Cuvântul "imediat", esenţial

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, consideră foartei important faptul că dialogul direct a început şi speră ca rezultatele să se simtă cât mai rapid.

"Principala prioritate pe care a trebuit să ne concentrăm a fost detensionarea situaţiei şi paşii pe care i-am convenit trebuie aplicaţi imediat, iar cuvântul "imediat" este esenţial. Rămânem angajaţi pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi vom susţine în continuare stabilizarea economică, financiară şi politică a ei", a spus Catherine Ashton.

Ashton a menţionat şi faptul că Uniunea Europeană acceptă propunerea de consultări cu Rusia şi Ucraina pe tema securităţii aprovizionării şi tranzitului de gaze naturale.

Rusia "nu are niciun interes să trimită trupe în Ucraina"

Tot la Geneva, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia nu are niciun interes să trimită trupe în Ucraina, întrucât acest lucru ar fi împotriva intereselor sale fundamentale.

Pe de altă parte, preşedintele rus, Vladimir Putin, a evocat, din nou, posibilitatea unei intervenţii militare în ţara vecină şi a numit estul Ucrainei "Noua Rusie".

Putin plusează în privinţa Transnistriei

Într-un dialog online cu presa, Putin a pus în discuţie, indirect, şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, afirmând că populaţia Transnistriei are dreptul de a-şi decide singură soarta.

Vladimir Putin a amintit că a primit acordul Camerei superioare a legislativului pentru a folosi forţa în Ucraina, dar a negat că militari ruşi s-ar afla deja în estul ţării, aşa cum au afirmat, în repetate rânduri, oficiali de la Kiev.

Tot joi, Vladimir Putin a numit estul Ucrainei "Noua Rusie", denumire pe care ar fi avut-o în perioada ţaristă, şi a afirmat că regiunea a fost trecută în componenţa Ucrainei doar în perioada sovietică.

Vladimir Putin s-a referit şi la Transnistria, suţinând că populaţia de acolo ar trebui să aibă dreptul de a-şi decide propria soartă.

Cu doar o zi înainte, Sovietul Suprem de la Tiraspol decisese să îi ceară lui Putin recunoaşterea independenţei Transnistriei şi, ulterior, alipirea acesteia la Federaţia Rusă.

Băsescu: Punerea în discuţie a frontierelor recunoscute internaţional, inadmisibilă

La Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut Federaţiei Ruse să revină în cadrul angajamentelor asumate cu instituţiile internaţionale şi să contribuie la stabilizarea situaţiei din regiune.

El consideră că punerea în discuţie a frontierelor recunoscute internaţional este inadmisibilă şi afectează direct pacea şi stabilitatea la nivel regional.

Şi premierul Victor Ponta a precizat că principala preocupare a autorităţilor de la Bucureşti este ca Republica Moldova să nu fie prinsă în conflictele din regiune.

Afirmaţia lui Vladimir Putin cu privire la Transnistria a fost comentată şi de senatorul american John McCain, aflat în vizită la Chişinău. McCain a afirmat că Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că Rusia pune în discuţie integritatea unor ţări din regiune şi că în Congresul american vor fi discutate noi sancţiuni la adresa Moscovei.