Omul politic şi scriitorul Corneliu Vadim Tudor, preşedinte al Partidului România Mare, a încetat din viaţă, luni seară seară, la Spitalul Militar din capitală.

El a fost dus azi-dimineaţă la spital cu probleme respiratorii, iar la scurt timp după internare a făcut infarct. Avea 65 de ani.

Corneliu Vadim Tudor a fost de mai multe ori senator în Parlamentul României, apoi europarlamentar.

În anul 2000, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidenţiale, pe care le-a pierdut în favoarea preşedintelui Ion Iliescu.

Înfiinţarea Partidului România Mare

În vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor, împreună cu mentorul sau spiritual, scriitorul Eugen Barbu, editează primul număr al revistei "România Mare".

Revista avea ca bază ideea de unitate a tuturor provinciilor româneşti, ca suprem ideal naţional. La un an de la apariţia sa această revistă, a condus la fondarea Partidului România Mare de către Corneliu Vadim Tudor, împreuna cu Eugen Barbu si profesorul univ. dr. Mircea Musat, cu generalii Ion Alexandru Munteanu si Theodor Paraschiv.

Partidul si-a început efectiv activitatea pe baza deciziei Tribunalului Municipiului Bucureşti si autorizaţiei de funcţionare din 20 iunie 1991.

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor

Prima Conducere a Comitetului Director al PRM a fost formată din Corneliu Vadim Tudor - Preşedinte, Eugen Barbu - primvicepreşedinte, prof. univ. Dr. Mircea Musat, col. Av. (r) Radu Teodoru si gen. (r) Teodor Paraschiv – vicepreşedinţi.

Politica PRM se doreşte a fi de un "Nationalism Luminat" teoretizat de dascălul naţional Nicolae Iorga.
La data de 31 iulie 1991 s-au înfiintat Organizatia de Femei România Mare si Organizaţia de Tineret România Mare..La 11 octombrie 1991, a avut loc prima Conferinţă Naţională a PRM.

Activitatea PRM

În anul 1992, la alegerile legislative, din septembrie, PRM avea să intre pentru prima data in Parlament cu 22 de senatori si deputaţi.

Patru ani mai târziu, la următoarele alegeri din 3 noiembrie 1996, PRM a obţinut 4,46% din voturile alegatorilor pentru Camera Deputaţilor si 4,54% din voturile pentru Senat, având un număr de 19 deputaţi şi 8 senatori. La alegerile prezidenţiale, candidatul partidului la Presedinţia ţării, Corneliu Vadim Tudor, a obtinut 4,72% din voturi, plasându-se pe locul cinci.

Cel mai mare succes electoral al Partidului România Mare

a fost înregistrat la alegerile parlamentare si prezidenţiale din 26 noiembrie 2000.

PRM a intrat in Parlament cu 84 mandate de deputaţi si 37 de senatori, ceea ce însemna o pondere de 24,35% la Camera Deputatilor si 26,43% la Senat.

PRM s-a prezentat in alegeri cu sloganele electorale “Sus Patria, jos Mafia” si “Fapte, nu vorbe”

Corneliu Vadim Tudor s-a calificat in turul doi al prezidenţialelor obţinând 28,34%.

În turul doi, acesta a primit mai multe voturi decât în primul tur, adică 33,17%, dar a pierdut cursa prezidenţiala in faţa contracandidatului său Ion Iliescu. PRM a acuzat fraude electorale.

În urma alegerilor parlamentare din 2004, PRM obţine 13,63% din voturile exprimate pentru Senat şi va fi reprezentat de 21 senatori, iar pentru Camera Deputaţilor a primit 12,92% din voturi ,obţinând 48 de fotolii de deputat.

Pentru alegerile prezidenţiale, Vadim Tudor obţine 12,56% clasându-se al treilea. PRM a acuzat din nou fraude electorale.

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor – de cinci ori în cursa pentru Cotroceni

Din 1996 şi până în 2014, preşedintele PRM , Corneliu Vadim Tudor candidează la alegerile pentru Preşedinţia România , dar toate încercările s-au soldat cu eşecuri.

La alegerile din 1996 s-a clasat pe locul 5 din 16 candidati.În 2000, Corneliu Vadim Tudor a obţinut cel mai bun rezultat, ajungând în turul doi alegerilor prezidenţiale. El a obţinut 33,17% din voturi, dar a fost învins de contracandidatul său Ion Iliescu.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2004, Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul trei dupa Adrian Năstase si Traian Băsescu, obţinând 12,57% din preferinţele electoratului.

În 2009, Corneliu Vadim Tudor se înscrie din nou în competiţia prezidenţială.

Se clasează pe locul patru, cu un procent de 5, 56 la sută din voturi.

La toate scrutinurile la care a participat , Vadim Tudor a acuzat fraudarea alegerilor legislative şi prezidenţiale de către adversarii săi politici.

În luna mai 2005, Biroul Permanent hotărăşte revenirea in funcţia de preşedinte a lui Corneliu Vadim Tudor.

Pe 2 iunie 2005, Biroul Permanent decide excluderea din partid a lui Corneliu Ciontu, Anghel Stanciu si Petre Roşca.

La Plenara extraordinara a Consiliului Naţional din iunie 2005, se hotărăşte revenirea la numele de Partidul România Mare si anularea modificărilor aduse statutului PRM in 12 martie 2005.

Politica europeană

În iulie 2005, Corneliu Vadim Tudor a afirmat că formaţiunea sa renunţă la intenţia de a se afilia la PPE. Corneliu Vadim Tudor şi-a justificat decizia prin faptul ca "familia europeană e dominată de unguri".

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari.

Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar „Identitate, Traditie, Suveranitate” considerat de către presa europeana si de către analiştii politici drept o grupare de extremă dreapta.

Din acelaşi grup parlamentar au mai făcut parte europarlamentarii Frontului Naţional din Franţa (partid de extremă dreapta cu o politică îndreaptata împotriva imigrărilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoată a lui Benito Mussolini) şi o serie de alte partide din Belgia si Bulgaria.

Grupul s-a dizolvat in toamna lui 2007 în urma retragerii PRM din acesta. După alegerile europarlamentare parţiale din România ce s-au ţinut chiar in acea perioada, PRM nu a mai obţinut niciun mandat de parlamentar european, şi astfel grupul nu a mai avut ocazia sa se reînfiinţeze.

2008 – Eşec în alegeri

După ce ca nu a reuşit in 2007 sa treacă pragul electoral de 5% pentru a intra in Parlamentul European, PRM a fost scos si din Parlamentul României in urma alegerilor din noiembrie 2008, pentru ca nu a întrunit pragul de 5% necesar pentru a-şi menţine poziţia.

În ultimii ani lideri marcanţi au părăsit PRM, printre care: Corneliu Ciontu, Lia Olguta Vasilescu, Daniela Buruiana, Anghel Stanciu, Dorel Onaca, Dan Claudiu Tănăsescu, Ilie Neacşu, Sever Meşca.

2009 – Corneliu Vadim Tudor este ales europarlamentar

În aprilie 2009, omul de afaceri Gigi Becali, preşedinte al Partidului Noua Generaţie Creştin Democrat , aflat în arest preventiv, a acceptat sa candideze la Parlamentul European pe listele PRM, asta in ciuda istoriei de jigniri reciproce dintre el şi Corneliu Vadim Tudor.

Gigi Becali a semnat adeziunea la PRM si Vadim Tudor i-a semnat carnetul de membru de partid, precizând că, prin acest gest, omul de afaceri nu şi-a trădat propriul partid, PNG.

în iunie 2009, PRM a obţinut 8,65% din voturi la alegerile europarlamentare si a înregistrat o revenire spectaculoasă, trimiţând trei persoane în Parlamentul European, printre care liderul Corneliu Vadim Tudor si pe Gigi Becali.

De menționat că a debutat în 1967 la Radio România.

AICI mai multe despre Corneliu Vadim Tudor