Premiul Nobel pentru Pace, unul din cele mai aşteptate şi comentate, a fost acordat anul acesta Uniunii Europene.

Acesta este singurul, în seria premiilor Nobel, atribuit de Norvegia, celelalte: pentru medicină, chimie, fizică, economie, literatură - fiind decernate de Suedia.

"Uniunea şi precursorii ei contribuie, de peste şase decenii, la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului, în Europa" - spunea, vineri, preşedintele Comitetului Nobel norvegian.

Reacţiile sunt, însă, împărţite, faţă de decizia luată la Oslo.

Laude de la liderii europeni

Uniunea Europeană nu e prima instituţie recompensată cu râvnitul premiu; l-au mai primit Organizaţia Naţiunilor Unite sau Crucea Roşie Internaţională, între alţi laureaţi celebri.

Preşedintele Consiliul European, Herman Van Rompuy, a salutat vestea şi a arătat că Uniunea Europeană merită premiul, pentru că a reuşit să evite războiul şi să depăşească divizarea.

Şi ceilalţi lideri europeni au lăudat decizia Norvegiei.

Critici de la dizidenți

Cu toate acestea, au existat numeroase critici, unele destul de aspre, la adresa unei "instituţii birocratice", care impune austeritatea şi lasă să se adâncească sărăcia, cu riscul de pune în pericol pacea socială.

Marele disident polonez, Lech Walesa, lider istoric al sindicatului Solidaritatea, ce a contribuit la prăbuşirea regimului comunist, s-a declarat surprins şi dezamăgit.

Dezamăgită a fost şi fosta disidentă sovietică şi apărătoare a drepturilor omului, Liudmila Alexeeva, care şi-a exprimat regretul că premiul nu a fost acordat celor care îl meritau, adică, activiştilor în domeniul libertăţilor individuale.

Laude și critici din partea presei

Presa europeană consideră, în linii mari, că Uniunea Europeană merită Nobelul, fiindcă a reuşit, de-a lungul a 67 de ani, să menţină pacea pe continent.

Influenta publicaţie germană Der Spiegel, deşi laudă ideea consideră că "laureatul este greşit"

"idee bună, laureat greşit", punctează Der Spiegel.

A fost o decizie mai degrabă facilă; mai curajos era să fie decernat premiul unui om ce întrupează ceea ce politicienilor de azi le lipseşte; iar acel om a fost Jacques Delors, fost preşedinte francez al Comisiei Europene.

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, proiectul european nu e unul al trecutului, ci rămâne o misiune pentru viitor.

Nobelul pentru pace ar trebui să redea europenilor curajul de a-şi continua eforturile la proiectul comun.