Cetăţenii români eligibili care doresc să-şi deschidă o afacere în România pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro prin programul "Diaspora Start-Up", lansat de Ministerul Fondurilor Europene şi cel de Externe.

Propunerile de proicte pot fi depuse până pe 29 noiembrie.

"Diaspora Start-Up" presupune două etape.

Mai întâi, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum cinci milioane de euro, prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară, informează redactorul RRA, Amalia Bojescu.

Entităţile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi, oragnizaţii sindicale şi patronate, autorităţi ale administrăţiei publice locale, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, ONG-uri, dar şi universităţi.

Condiţia obligatorie este existenţa unui parteneriat cu o entitate a românilor din diaspora.

În cea de a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să-şi înfiineze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro şi pot urma programe de formare antreprenorială de tip "e-learning", prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat.

Sunt eligibili cetăţenii romani cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate de cel puţin 12 luni şi doresc să înfiinţeze o afacere în România.

Schema de antreprenoriat îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarecere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia prin deschiderea unei afaceri în ţară.

Sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană.

Prezentul program va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu execpţia regiunii Bucureşti-Ilfov.

Organizaţiile din diaspora interesate de acest program pot trimite date de contact până pe 30 octombrie 2016 la adresa 'diaspora@mae.ro', pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziţia entităţilor din România prin publicare pe situ-rile Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretudindeni şi Ministerului Fondurilor Europene.

Ce domenii sunt căutate de românii din afara granițelor

Domeniile de interes unde oamenii de afaceri din străinătate ar dori să investească în România sunt: agricultura, turismul şi IT-ul - spun reprezentanţii organizaţiei Repatriot.

Aceştia i-au adus faţă în faţă la masa discuţiilor pe oamenii de afaceri români din străinătate cu cei din ţară, în cadrul unui summit "Repatriot-împreună pentru România".

S-au schiţat planuri de afaceri, s-au pus pe hârtie idei concrete şi s-au identificat oportunităţi, dar şi bariere, cum ar fi lipsa de transparenţă sau birocraţia excesivă.

Cel mai important punct este că s-a creat o legătură între oamenii de afaceri români din străinătate şi cei din ţară, care ar putea avea efecte concrete prin deschiderea unor afaceri în România şi, de ce nu, prin repatrierea celor care vor să se întoarcă acasă, dar încă nu au un suficient curaj.

"De-a lungul celor patru zile de summit, în timpul dezbaterilor au fost generate diverse idei de colaborare. Printre cele mai dezbătute au fost cele care vizează sectoarele IT, turism, agricultură, producţie agricolă în special şi tehnologie. Totodată, însă, am avut şi o propunere mai specială, lansată participanţilor la summitul din Delta Dunării, respectiv a fost o propunere de salvare a caselor tradiţionale româneşti de la sate, care reprezintă un element, să spun aşa, intrinsec al identităţii noastre naţionale", a spus Ramona Chirilă, director executiv al Organizației Repatriot.

Oamenii de afaceri din diaspora se gândesc și la afaceri concrete în domeniul agriculturii.

"Un exemplu care a fost enunţat, a fost achiziţionarea de teren şi începerea producţiei agricole, respectiv plantarea de diverse produse agricole care ulterior să fie comercializate atât în România, cât şi în străinătate. Avem două părţi, cel puţin implicate, respectiv omul de afaceri din diaspora care îşi doreşte, iată să ducă produse româneşti în străinătate şi să le distribuie şi să le vândă acolo şi avem partea reprezentată de omul de afaceri din România, care îşi doreşte să se implice, în special, în fluxul de producţie efectiv", a spus Ramona Chirilă.