26 de elemente de neconstituţionalitate au fost găsite de judecătorii Curţii Constituţionale în conţinutul proiectului de revizuire a legii fundamentale, precizează surse din interiorul instituţiei citate de Radio România Actualităţi.

Curtea a încheiat duminică după-amiază, dezbaterea asupra proiectului de modificare a Constituţiei.

Minuta care a fost redactată la finalul dezbaterilor va fi înaintată celor două Camere ale Parlamentului.

"Sperăm ca cei care sunt îndreptăţiţi să hotărască cu privire la modificarea Constituţiei, deci Parlamentul, să ţină seama de ce am spus noi aici. Acolo unde nu sunt obligaţi să ţină seama, vom verifica legea după ce trece prin parlament, dacă se respectă decizia Curţii sau nu. În rest, este alegerea lor să ţină seama sau nu de recomandările făcute", a spus Augustin Zegrean.

Articolul privind desemnarea premierului, neconstituţional

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au declarat neconstituţională prevederea din propunerea de revizuire a Legii fundamentale care viza modificarea articolului 103, în sensul că Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care au obţinut în alegeri cele mai multe mandate parlamentare.

Potrivit minutei emise de către CCR, sunt neconstituţionale modificările aduse articolului 103 (alineatele 1-3), precum şi completările aduse amintitului articol, prin trei noi alineate, referitoare la modalitatea de desemnare de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru.

Articole declarate neconstituţionale

De asemenea, judecătorii Curţii au constatat neconstituţionalitatea completării articolului 70, alin 2, lit e) referitoare la încetarea calităţii de deputat sau de senator la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid sau formaţiune politică.

Şi modificarea operată articolului 133 referitoare la creşterea numărului reprezentanţilor societăţii civile în rândul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost declarată neconstituţională.

Cu unanimitate de voturi, judecătorii Curţii au constatat şi neconstituţionalitatea completării aduse articolului 23, alin. 1 din Constituţie cu un nou alineat, alin. 13 prim, referitor la folosirea în instanţă a probelor obţinute în mod ilegal numai în favoarea acuzatului.

Tot cu unanimitate de voturi a fost constatată şi neconstituţionalitatea eliminării tezelor a doua şi a treia ale alin. 2 al articolului 72 referitoare la competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de urmărire şi trimitere în judecată, respectiv la competenţa de judecată a ÎNCJ cu privire la senatori şi deputaţi.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că şi modificarea adusă articolului 135 (alin. 2, lit d), referitoare la exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi, este neconstituţională.

De asemenea, cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au declarat neconstituţională şi completarea articolului 6 din Constituţie cu un nou alineat (alin. 1 prim), privitor la instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, precum şi completarea articolului 12 cu alineatul 4 prim referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale.

Şi modificarea adusă articolului 28 din Constituţie, referitor la secretul corespondenţei, a fost constatată ca fiind neconstituţională.

De asemenea, cu unanimitate de voturi s-a decis şi neconstituţionalitatea modificării aduse articolului 110, alin. 1 din Constituţie, referitor la durata mandatului Guvernului.

CCR recomandă rescrierea articolelor declarate neconstituţionale

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, preciza, sâmbătă, că proiectul de modificare conţine recomandări aflate în contradicţie cu articolul din legea fundamentală care stabileşte că nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

El a mai arătat că au fost articole analizate pentru care judecătorii Curţii au făcut recomandări de rescriere a textelor, de corelare a unor prevederi şi de înlocuire a unor expresii.

Potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, un punct de vedere asupra documentului va exprima şi Comisia de la Veneţia.