Duminică, se împlinesc 24 de ani de la părăsirea puterii de către soţii Ceauşescu, eveniment asimilat cu prăbuşirea de facto a regimului comunist în România. În capitală, autorităţile vor încheia şirul ceremoniilor dedicate revoltei din decembrie 1989.

Manifestările dedicate martirilor revoltei de acum 24 de ani sunt programate la Monumentul Eroilor Revoluţiei din piaţa cu acelaşi nume, precum şi la troiţele din faţa sediilor Radioului şi Televiziunii publice.

Ele vor aminti de sfârşitul unui regim ideologic impus din exteriorul ţării şi ale cărui consecinţe sunt în continuare palpabile.

Sâmbătă, la Bucureşti, autorităţile şi organizaţiile de revoluţionari au depus coroane şi la troiţa din Piaţa Universităţii, la Spitalul Colţea, la Sala Dalles şi în Piaţa Romană.

Revoluţionarii şi-au exprimat însă nemulţumirea faţă de faptul că, spun ei, în cei 24 de ani nu au avut loc schimbările aşteptate.

În semn de protest, ei au anunţat chiar că sunt hotărâţi să boicoteze alegerile europarlamentare şi prezidenţiale de anul viitor.

"Alegerile europarlamentare şi prezidenţiale vor fi boicotate de noi, nu o să-i lăsăm să mai mintă încă o dată populaţia acestei ţări. Ruşine, ruşine, ruşine să le fie!", scandau participanţii.

Potrivit corespondenţilor noştri, ceremonii comemorative au avut loc ieri şi la Arad, la Reşiţa, precum şi la Cluj, unde câteva zeci de persoane au participat la un marş pe traseul revoluţionarilor din 1989.

Ei s-au declarat, de asemenea, dezamăgiţi, după cum susţine unul dintre liderii protestatarilor de atunci, Iosif Zăgrean.

"În primul rând sentimente de tristeţe şi dezamăgire pentru tot ce se întâmplă în această ţară. De fapt, aşa cum am scris şi în cartea mea "Revoluţionarii clujeni, mit sau realitate?"', suntem tot mai puţini, tot mai trişti, tot mai bătrâni; a spus el.

Sunt programate depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din Piaţa Revoluţiei, precum şi la troiţele din faţa sediilor Radioului şi Televiziunii publice.

Ceremonii în memoria eroilor revoltei din 1989 au avut loc, sâmbătă şi la Cluj-Napoca, Arad şi Reşiţa.

Cum a început Revoluţia în Bucureşti

După revolta de la Timişoara din 20 decembrie, Nicolae Ceauşescu a convocat, pe 21 decembrie, la Bucureşti, în faţa sediului Comitetului Central al PCR, o mare adunare populară, sperând că o cuvântare patriotică şi câteva majorări de pensii ar putea pune capăt mişcării revoluţionare care se năştea.

Tocmai Nicolae Ceauşescu a cerut acest miting pentru a înfiera tulburările de la Timişoara.

Apare tot mai clar că este o acţiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea şi suveranitatea României, spunea atunci fostul dictator.

În timpul discursului lui Ceauşescu au început să se audă huiduieli tot mai puternice, iar mitingul s-a transformat treptat în revoltă populară.

Oamenii scandau lozinci precum "Jos Ceauşescu!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!", în timp ce liderul comunist încerca să reinstaureze ordinea.

Nicolae Ceauşescu încerca, disperat, să facă ordine şi oamenii să fie din nou disciplinaţi repetând la nesfârşit: Alo! Alo! Alo!

Derutat de pierderea controlului mulţimii şi speriat, Nicolae Ceauşescu părăseşte balconul Comitetului Central.

În scurt timp, adunarea populară s-a dispersat, iar oamenii s-au regrupat în Piaţa Universităţii.

Întreg centrul Bucureştiului a fost ocupat de manifestanţi.

Forţele de represiune au împânzit şi ele întreaga zonă, cu TAB-uri şi tanchete, iar în jurul orei 17.00 au murit şi primii oameni: 13 tineri în apropierea Sălii Dalles.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie, demonstranţii au improvizat o baricadă din mese şi scaune la Intercontinental.

După miezul nopţii a început să se tragă, iar baricada a fost spulberată de forţele de ordine. 49 de oameni au murit, în jur de 500 au fost răniţi, iar peste 800 au fost încarceraţi, torturaţi şi bătuţi la Jilava.A doua zi, în 22 decembrie 1989, vestea înăbuşirii în sânge a demonstraţiilor a ajuns la întreaga populaţie, iar oamenii au început organizarea de proteste şi mai ample împotriva regimului.

Până la sfârşitul zilei, România era condusă de un nou organ al puterii - Consiliul Frontului Salvării Naţionale.