UPDATE Eroii care şi.au dat viaţa pentru înlăturarea regimului comunist sunt comemoraţi , în mai multe oraşe din ţară prin ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane de flori sau marşuri.

O astfel de manifestare se desfăşoară acum, şi în Piaţa Universităţii, din Bucureşti, unde se află şi redactorul nostru, Oana Rusu.

Seria evenimentelor comemorative din Bucureşti continuă.

După slujba religioasă şi depunerile de coroane de la Cimitirul Eroilor Revoluţiei la Troiţa de la Spitalul Colţea, iar acum, la Troiţa din Piaţa Universităţii.

Sunt câteva sute de persoane, adunate la Universitate, în mare parte revoluţionari şi rude ale victimelor evenimentelor din decembrie '89.

O parte dintre aceştia a vociferat în momentul în care reprezentanţi ai Parlamentului sau ai altor autorităţi au depus coroane, şi-au arătat nemulţumirea pentru faptul că - spun ei - nu s-au produs mari schimbări în urma Revoluţiei din 1989.

După încheierea manifestărilor din Piaţa Universităţii, mulţimea se va îndrepta spre Troiţa de la Sala Dalles, unde, la fel, vor fi depuse coroane şi va avea loc o slujbă comemorativă, în cinstea eroilor căzuţi la Revoluţie.

În Capitală se desfăşoară, sâmbătă, ceremonii militare dedicate eroilor căzuţi pentru victoria din 1989 la Cimitirul Eroilor Revoluţiei, la Troiţa de la Spitalul Colţea, în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Romană, dar şi la sediile Radiodifuziunii şi Televiziunii Române.

După revolta de la Timişoara din 20 decembrie, Nicolae Ceauşescu a convocat la Bucureşti, în faţa sediului Comitetului Central al PCR, o mare adunare populară, sperând că o cuvântare patriotică şi câteva majorări de pensii ar putea pune capăt mişcării revoluţionare care se năştea.

Tocmai Nicolae Ceauşescu a cerut acest miting pentru a înfiera tulburările de la Timişoara.

Apare tot mai clar că este o acţiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea şi suveranitatea României, spunea atunci fostul dictator.

În timpul discursului lui Ceauşescu au început să se audă huiduieli tot mai puternice, iar mitingul s-a transformat treptat în revoltă populară.

Oamenii scandau lozinci precum "Jos Ceauşescu!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!", în timp ce liderul comunist încerca să reinstaureze ordinea.

Nicolae Ceauşescu încerca, disperat, să facă ordine şi oamenii să fie din nou disciplinaţi repetând la nesfârşit: Alo! Alo! Alo!

Derutat de pierderea controlului mulţimii şi speriat, Nicolae Ceauşescu părăseşte balconul Comitetului Central.

În scurt timp, adunarea populară s-a dispersat, iar oamenii s-au regrupat în Piaţa Universităţii.

Întreg centrul Bucureştiului a fost ocupat de manifestanţi.

Forţele de represiune au împânzit şi ele întreaga zonă, cu TAB-uri şi tanchete, iar în jurul orei 17.00 au murit şi primii oameni: 13 tineri în apropierea Sălii Dalles.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie, demonstranţii au improvizat o baricadă din mese şi scaune la Intercontinental.

După miezul nopţii a început să se tragă, iar baricada a fost spulberată de forţele de ordine. 49 de oameni au murit, în jur de 500 au fost răniţi, iar peste 800 au fost încarceraţi, torturaţi şi bătuţi la Jilava.

A doua zi, în 22 decembrie 1989, vestea înăbuşirii în sânge a demonstraţiilor a ajuns la întreaga populaţie, iar oamenii au început organizarea de proteste şi mai ample împotriva regimului.

Până la sfârşitul zilei, România era condusă de un nou organ al puterii - Consiliul Frontului Salvării Naţionale.