După Răstignirea şi Învierea Fiului său, Sfânta Maria a trăit sub ocrotirea Apostolului Ioan la Ierusalim şi Efes.

Biblia nu mai spune nimic despre Maica Domnului din momentul coborârii Duhului Sfânt, dar există tradiţia că a murit la Ierusalim şi a fost înmormântată lângă grădina Ghetsimani.

Apostolul Toma n-a fost prezent la înmormântare şi a venit după trei zile.

A vrut să mai vadă o dată trupul Fecioarei Maria şi a deschis mormântul. A găsit, în schimb, mormântul gol.

Pe această tradiţie se bazează credinţa creştină că după moarte, Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer, fiind primul om înviat după învierea lui Iisus Hristos.

La Ierusalim se păstreză şi astăzi biserica Maicii Domnului care adăposteşte mormântul gol.

În cultul creştin, Sfânta Maria este cea mai cinstită după persoanele Sfintei Treimi, întrucât este femeia care l-a purtat în pântece şi l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca om.

Sărbătoarea de la 15 august se numeşte popular "Sfânta Mărie Mare" pentru a puncta ierarhia sărbătorilor închinate Maicii Domnului.

Sărbătoarea care marchează sfârşitul pământesc este mai mare decât cea a începutului - Naşterea Maicii Domnului, 8 septembrie, numită popular "Sfânta Mărie Mică".

De altfel toţi sfinţii au zi de sărbătoare în calendar ziua în care au murit.

Sfânta Fecioară Maria are mai multe sărbători în cursul unui an, dar cea mai importantă este cea a sfârşitului său pământesc, care înseamnă din punct de vedere creştin intrarea în veşnicia lui Dumnezeu.

Sărbătoarea pelerinajelor

De Sfântă Mărie Mare, cele mai multe biserici şi mănăstiri din România îşi sărbătoresc hramul, însă doar câteva locuri aflate sub ocrotirea Sfintei Maria atrag la 15 august sute de mii de pelerini.

Afluenţa mare de credincioşi în aceste locuri se datorează unor icoane sau întâmplări miraculoase care au avut loc acolo.

Zeci de mii de pelerini se află la Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj.

Acolo, în biserica veche a mănăstirii se află o icoană care a lăcrimat în mod miraculos la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Peste 10 000 de oameni urcă Dealul Viilor din sudul judeţului Maramureş pentru a participa la hramul Mănăstirii Rohia.

Credincioşii bănăţeni pornesc spre mănăstirea Hodoş Bodrog, aşezământul monahal cu atestarea cea mai veche din România, anul 1177.

Acolo, la 15 Km de Arad, se află o icoană descoperită prin intermediul unui taur, care a scormonit cu coarnele în pământ.

Catolicii din Bucovina merg în pelerinaj la Cacica, judeţul Suceava, sanctuar ce adăposteşte o copie a vestitei icoane Madonna neagră din Chestochowa- Polonia.

Hram este şi la Mănăstirea Putna precum şi la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov.