14 candidaţi intră oficial în cursa pentru prima funcţie în stat, după ce şi-au depus dosarul la Biroul Electoral Central.

Scrutinul din noiembrie constituie o premieră: două femei candidează pentru fotoliul de la Cotroceni.

Termenul-limită pentru înscrierea la BEC a expirat la miezul nopţii.

Unitate, construcţie şi un altfel de politică

Premierul Victor Ponta este primul care s-a înscris oficial pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit candidatului alianţei electorale PSD-UNPR-PC, proiectul său prezidenţial se axează pe unitate şi constucţie.

A urmat liderul PNL, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, care a afirmat că îşi doreşte să facă o altfel de politică.--fb1

Europarlamentarul Monica Macovei s-a înscris în competiţia pentru Cotroceni pentru a fi angajatul românilor, potrivit declaraţiei sale.

Seriozitate, democraţie şi dezvoltare

Liderul Partidului Liberal Reformator, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios şi cu un mesaj de seriozitate.

Potrivit liderului PMP, Elena Udrea, România are şansa să meargă pe drumul democraţiei şi al dezvoltării.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că îşi doreşte ca România să devină un stat puternic şi respectat în regiune şi în Uniunea Europeană.

Dan Diaconescu, reprezentantul PP-DD, declara că este pentru prima dată când oamenii de rând din ţară au un candidat la preşedinţie.

Aglomeraţie în ultima zi de depunere a candidaturilor

În ultima zi de depunere a candidaturilor s-au înscris şapte pretendenţi la fotoliul de la Cotroceni.

Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că îşi doreşte să fie un preşedinte al tuturor cetăţenilor români, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga.

A urmat Constantin Rotaru, susţinut de Partidul Alternativa Socialistă, care a afirmat că doreşte aplicarea Constituţiei şi a legilor ţării în folosul cetăţenilor.

William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, a susţinut că intră în competiţie cu convingerea ca după alegeri în România să nu mai existe familii destrămate.

În opinia preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, problemele cu care se confruntă România sunt sărăcia şi nefuncţionarea instituţiilor statului.

Un alt candidat pentru prezidenţiale, Mirel Amariţei, susţinut de partidul "Prodemo", a precizat că îşi doreşte o campanie electorală serioasă şi candidaţi responsabili.

Seria înscrierilor oficiale pentru prezidenţiale este completată de Szilagy Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

Acesta a declarat că îşi doreşte relansarea dialogului româno-maghiar.

Ultimul candidat înscris pentru alegerile din 2 noiembrie a fost Gheorghe Funar, independent.

Potrivit declaraţiei sale s-a înscris cu convingerea că viaţa românilor se va schimba în bine.

Perioada contestaţiilor

Urmează perioada de contestaţii, iar din 28 septembrie candidaturile pentru funcţia de preşedinte al României vor rămâne definitive.

Constituţională va dezbate, miercuri, şapte contestaţii împotriva mai multor candidaţi la Preşedinţia României. Trei contestaţii vizează candidatura premierului Victor Ponta, două se referă la preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, iar câte una se îndreaptă împotriva liberalului Klaus Iohannis şi a fostului ministru al justiţiei Monica Macovei.