Potrivit unui sondaj realizat de Fundaţia Soros, peste 57% îşi declară lipsa de interes pentru temele de pe agenda publică legate de Republica Moldova, iar 82% îşi recunosc ignoranţa în privinţa acestui subiect.


Cu toate că, după cum arată sondajul, Republica Moldova are o importanţă simbolică specială pentru români, doar puţin peste 7% spun că au vizitat ţara vecină.


Declarativ, locul Republicii Moldova în preocupările românilor este unul important - 78% dintre cei chestionaţi identifică Republica Moldova ca subiect distinct pe agenda României, iar preocuparea este mai evidentă în rândul românilor cu vârste de peste 55 de ani şi care sunt mai receptivi decât tinerii, dar această preocupare nu se traduce prin acţiuni oficiale suficiente, consideră directorului Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, unul dintre autorii studiului.


De exemplu, ca donator în Republica Moldova, România se plasează în urma altor state, a căror relaţie cu Chişinăul nu este atât de cunoscută.


"Se vorbeşte foarte mult despre România, foarte mult despre acţiunile politice, dar ca donator, România este, de pildă, în urma Suediei sau Marii Britanii sau Danemarcei", susţine Cristian Ghinea.


82% dintre români nu se consideră, în general, informaţi despre Republica Moldova, iar 27% dintre cei chestionaţi pe tema naţionalismului şi a atitudinii faţă de istorie consideră atât URSS, cât şi Germania nazistă şi conducătorii români de la acea vreme, dar şi poporul român poartă responsabilitatea pierderii Basarabiei.


"Politica oficială a României, în momentul ăsta, nu e că vrem să ne reunificăm cu Republica Moldova, ci că vrem să ne regăsim împreună în Uniunea Europeană, ceea ce este o strategie mult mai deşteaptă, care este acceptabilă pentru toate părţile de la Chişinău. Noi tot vorbim aşa, de unificare, pare că bătem câmpii la Bucureşti, în condiţiile în care singurul partid care, la Chişinău, a propus în alegeri unificarea cu România, a câştigat sub 1%", a mai adăugat Cristian Ghinea.


Studiul mai arată că 74% dintre români resping ideea unei limbi moldoveneşti separate, iar cetăţenii moldoveni sunt văzuţi de români ca muncitori şi harnici, uniţi, toleranţi şi paşnici.