Vicepreşedintele Senatului, nemulţumit de "exerciţiul diplomaţiei parlamentare" româneşti

Vicepreşedintele Senatului, Petru Filip, a afirmat cu ocazia primirii delegaţiei Comitetului parlamentar de control al aplicării Acordului Schengen, din Italia că în România exerciţiul diplomaţiei parlamentare a rămas în planul doi.

Adăugat: 10 Octombrie 2012
Ultima actualizare:10 Octombrie 2012

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Petru Filip a mai spus, miercuri, că, din păcate,  nu a existat "acest exerciţiu al diplomaţiei parlamentare" pentru susţinerea intereselor ţării pe plan european.

El a dat drept exemplu, cazul Schengen care în opinia sa, creează "o stare de frustrare", dacă se ţine cont de faptul că România este stat membru al UE.
    
La finalul întrevederii avute cu membrii delegaţiei Comitetului parlamentar de control al aplicării Acordului Schengen, de supraveghere a activităţii Europol, de control şi supraveghere în domeniul imigrării din Parlamentul Republicii Italiene, Petru Filip a apreciat că prezenţa delegaţiei italiene este "mai mult decât binevenită în România".
    
"Cred că această diplomaţie parlamentară este mai mult decât binevenită, pentru că sistemul de funcţionare în ţările UE din punctul de vedere al parlamentelor este foarte clar. Parlamentele au o componentă de diplomaţie foarte bine constituită. Din păcate, în România, acest exerciţiu al diplomaţiei parlamentare a rămas în planul doi şi cu rezultate, după părerea mea, nefaste pentru ceea ce înseamnă susţinerea intereselor României pe plan european, aşa cum este problema Schengen, care ne creează într-adevăr o stare de frustrare ca ţară membră a UE", a spus senatorul.

Totodată, Petru Filip a mai menţionat că România are nevoie de un ambasador care să susţină interesul ţării noastre în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

"În primul rând, România are nevoie de un ambasador care să susţină interesul în cadrul Comisiei Europene şi al Consiliului JAI", a mai susţinut el.
    
De asemenea, senatorul a ţinut să precizeze că, în cadrul discuţiilor, a ridicat problema cetăţenilor români de etnie romă care trăiesc în Italia, precizând că reprezentanţii UE trebuie să înţeleagă că romii trăiesc după principii nomade.
   
"Problema romilor are două componente - una europeană, pentru că ei aparţin unei realităţi istorice europene, şi una naţională, care ţine de politicile de emancipare, de educaţie a acestei etnii începând de la copii. Această obligaţie ţine de statul de care aparţine, ca şi cetăţeni, această etnie. Sunt două lucruri prin care ar trebui să convingem de această realitate Uniunea Europeană: că această etnie circulă în spaţiul european după anumite tradiţii. Nu putem face discriminare faţă de această etnie", a adăugat Filip.



Autor:
Flori Doman
Editor:
Flori Doman
Reporter:
Alina Stănuţă
Adăugat:
10 Octombrie 2012


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza