Fostul premier pro-european Maia Sandu, câştigătoarea surprinzătoare a primului tur, se confruntă cu preşedintele filorus în funcţie, Igor Dodon.

Scrutinul are loc pe fondul agravării pandemiei de COVID, cu îmbolnăviri zilnice record şi într-un context politic tensionat.

Alegerile se desfăşoară după o campanie dură în turul doi de scrutin, marcată de numeroase declaraţii şi acuzaţii între cei doi competitori, dar şi de o campanie de manipulări şi falsuri, ţintă predilectă a cărora a fost candidata pro-europeană.

De asemenea, autorităţile ruse de cel mai înalt nivel au lansat insinuări precum că Occidentul vrea să influenţeze rezultatele alegerior sau chiar că ar pregăti o revoluţie colorată.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt organizate peste 2.000 de secţii de votare.

Pentru cetăţenii moldoveni de peste hotare în acest an au fost deschise 139 de secţii de vot, inclusiv 13 în România.

Acest număr este însă insuficient, având în vedere că numărul votanţilor din diaspora este unul în creştere considerabilă. În primul tur de scrutin au votat aproape 150.000 de cetăţeni din străinătate.

De asemenea, sunt deschise şi 42 de secţii de vot pentru cetăţenii moldoveni din regiunea separatistă transnistreană.

Acestea sunt organizate în localităţile de pe malul drept.

Observatorii electorali au denunţat însă numeroase fraude la aceste secţii în primul tur de scrutin, la fel ca şi la alegerile din 2016, când au fost aduşi organizat votanţii care au fost plătiţi să îşi dea votul pentru un anumit candidat.