Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a atras atenţia, luni, că viitoarea Politică Agricolă Comună nu trebuie considerată ca fiind un "shop" în care fiecare să vină şi să cumpere ce doreşte.

"Nu e bine să considerăm această Politică Agricolă Comună un shop în care fiecare vine şi cumpără ce doreşte. Faptul că vom reduce o parte din subvenţii şi că reechilibrăm plăţile nu înseamnă că se poate vorbi despre perdanţi. Mi se pare normal să facem armonizări şi aceste adaptări pentru că altfel spiritul comunitar nu va evolua. Sper ca la sfârşitul procesului decizional întregul sector agricol european să fie câştigător. Şi sper, de asemenea, ca şi contribuabilii europeni să fie câştigători prin calitatea produselor. Restul sunt discuţii care fac parte din procesul decizional", a afirmat Cioloş.

De asemenea, Dacian Cioloş a mai spus că plăţile directe directe acordate agricultorilor români urmează să crească, până în anul 2020, cu circa trei miliarde de euro, iar una dintre propunerile mele care vizează România se referă la o valoare pe hectar de 200 euro, până în 2018.

"Vreau să subliniez faptul că pentru România plăţile directe acordate agricultorilor urmează să crească, până în 2020, cu circa trei miliarde de euro. Pentru restul de plăţi, vom vedea, se va discuta. Am propus o schemă de finanţare care să ţină cont şi de fermele mici. Propunem, de asemenea, o paletă largă de priorităţi prin care România să ţină cont atât de produse de calitate, cât şi de creşterea performanţei în fermele mai mari prin inovare. Sper ca şi serviciile de consultanţă acordate agricultorilor să crească", a spus Cioloş.

Întrebat cum comentează criticile apărute la adresa propunerilor privind PAC, oficialul european a menţionat că le consideră nişte observaţii binevenite.

"Eu nu aş spune că am primit critici. Consider că este vorba despre observaţii care sunt fireşti. Vorbim despre o propunere a Comisiei perfectibilă", a declarat Dacian Cioloş.

Reforma politicii agricole comune după anul 2013 propune o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).

Urmează ca proiectul noii politici agrare, aprobat de Comisia Europeană să fie dezbătut de Consiliul de miniştri şi Paarlamentul European.

Pentru România vor fi alocate în plus din noul buget agricol european peste 3 miliarde de euro, bani destinaţi fermelor mici, dar şi celor mari, iar tinerii vor beneficia de avantaje suplimentare.

"Măsura plafonării plăţilot directe a fost necesară din punct de vedere politic"

Dacian Cioloş a explicat, luni, în faţa membrilor comisiilor parlamentare de specialitate reunite că măsura plafonării la 300.000 de euro a plăţilor directe din bani europeni pentru fermele din statele membre a fost necesară din punct de vedere politic, în caz contrar existând riscul reducerii bugetului alocat agriculturii, pe motiv că fondurile sunt folosite ineficient.

"Măsura aceasta a plafonării a fost necesară din punct de vedere politic, pentru că un obiectiv important al reformei actuale este de a transparentiza şi de a eficientiza utilizarea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună în raport şi cu aşteptările marelui public, a contribuabililor. Dacă nu suntem noi în măsură să facem treaba aceasta, eu vă spun foarte sincer - şi poate să vă spună şi alţii din Colegiul Comisiei - că există riscul mare să se reducă bugetul alocat agriculturii şi pentru că se consideră că fondurile sunt folosite ineficient, pentru că justificarea plăţilor directe nu mai este legată acum de productivitate sau de producţie. Sunt alte măsuri în PAC care trebuie să susţină productivitatea - ele vizează o susţinere a veniturilor agricultorilor, în condiţiile în care costurile de producţie sunt ridicate şi încurajarea lor în a introduce practici agricole care să ţină cont şi de aspecte legate de mediu", le-a spus Cioloş parlamentarilor.