Comisiile reunite pentru apărare, politică externă, afaceri europene şi Comisia pentru aderarea României la Spaţiul Schengen au dezbătut ieri problema refugiaţilor.

Invitaţi la discuţii au fost consilierul prezidenţial Leonard Orban şi secretarii de stat din Ministerul de Interne şi Externe.

O problemă sensibilă, după cum a spus în deschiderea reuniunii preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, despre care vorbim acum cu invitatul Apelului matinal din această dimineaţă, domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei speciale comune a Parlamentului României pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, fost ministru de externe.

Care sunt concluziile dezbaterilor comisiilor reunite?

Titus Corlăţean: Sunt mai multe, cu siguranţă. În orice caz, a fost, în primul rând, şi asta e prima concluzie, necesar ca parlamentul să fie asociat procesului de decizie în România pe această temă, această temă a migraţiei şi a refugiaţilor, pentru că parlamentul are deplină legimitate şi reprezentare a cetăţenilor României atunci când se iau decizii în statul român pe teme importante şi sensibile.

A doua chestiune - în mod evident, toată lumea a pledat pentru ca acest sistem al cotelor voluntare, deci decizia statului membru, şi nu decizia la nivel comunitar, să prevaleze în continuare, pentru că există un specific al fiecărui stat în parte. La nivel politic, România deja a anunţat cam care este marja în care se poate mişca şi poate accepta un număr de refugiaţi şi, bineînţeles, dintre ei cu siguranţă vor fi unii care vor depune şi cereri de azil, dar acest lucru trebuie să rămână la decizia suverană a statului român, fără să fim insensibili, fără să evităm o necesară solidaritate, pentru că Uniunea Europeană înseamnă şi sprijin reciproc între statele membre. Or, atunci când ai o solicitare de sprijin într-o situaţie dificilă din partea Germaniei, sau Franţei, sau Greciei, în mod inevitabil şi celelalte state membre trebuie să acorde un sprijin. Asta nu înseamnă să cădem în extrema cealaltă, pentru că, da, sunt şi preocupări, sunt şi temeri, sunt şi chestiuni, temeri legate de o prezenţă a unor persoane disimulate din zona terorismului. Deci lucrurile astea trebuie să găsească un răspuns şi un echilibru corect, inclusiv la nivelul deciziei din statul român.

AUDIO Interviu Titus Corlăţean, la rubrica "Apel matinal".

Realizator: Bun, şi astăzi ce aşteptăm, în Parlamentul European se va prezenta un plan pe care autorităţile europene îl pregătesc pentru salvarea refugiaţilor. Să nu uităm... credeţi că se va ajunge, totuşi, la impunerea unor cote obligatorii sau cotele se vor stabili ulterior?

Titus Corlăţean: Da, la nivelul preşedinţiei Comisiei, Consiliului urmează să fie prezentat un astfel de plan de gestionare a acestui fenomen care capătă proporţii tot mai mari şi acest lucru se datorează şi faptului că, într-adevăr, lucrurile sunt în mişcare. Ceea ce reprezenta ca număr acum o lună fluxul de migranţi...

Realizator: Atunci, se va ajunge la o posibilă impunere de cote obligatorii?

Titus Corlăţean: Tocmai asta voiam să vă spun, cu siguranţă se va prezenta un mecanism, se vor prezenta modalităţi propuse, subliniez propuse, dar ele trebuie acceptate prin decizie politică de către statele membre. Astăzi va fi doar o propunere şi în niciun caz o impunere şi, cu siguranţă, vor urma discuţii şi negocieri politice, inclusiv dacă se va indica un număr de cote repartizate sau propuse pentru statele membre. Or, poziţia noastră, a României, şi a altora este foarte clară: trebuie să păstrăm la nivelul deciziei suverane şi voluntare a statelor, şi nu impunând automat cote. Pe de altă parte, şi vreau să subliniez acest lucru, am spus şi ieri la parlament, de pomană vom adopta noi măsuri conjuncturale, contextuale, vom demonstra şi solidaritate, vom lua şi refugiaţi, fiecare pe teritoriul său, dacă nu Uniunea Europeană şi aliaţii săi, dar şi la nivelul ONU nu se vor trata foarte serios cauzele de fond ale acestei migraţii tot mai consistente. Or, aici, dacă ne uităm, sunt două-trei lucruri foarte serioase. Dacă ar fi să mă refer foarte pe scurt la două dintre ele...

Realizator:Întrebarea era credeţi dumneavoastră că e pregătită Uniunea Europeană să găsească soluţii sau are soluţii reale?

Titus Corlăţean: Este obligată, dar aici nu poate fi singură, pentru că fenomenul migraţiei globale ţine, în primul rând, de competenţa Naţiunilor Unite, există şi un Înalt Comisariat pentru Refugiaţi, şi mai sunt şi alte aspecte. Există decalaje de bogăţie-sărăcie între Europa mai bogată şi sudul mai sărac şi trebuie să ne uităm foarte serios cum începem să dezvoltăm nişte politici care să genereze nu în termen scurt, ci în timp, mai multă dezvoltare şi prosperitate pentru această regiune mult mai săracă. Şi doi - haideţi să ne uităm care sunt cauzele, conflictele şi ceea ce se întâmplă cu aşa-zisul Stat Islamic, crimele abominabile pe care le comite şi care, iată, împinge şi foarte mulţi oameni să plece de acolo...

Realizator: Practic, de aici trebuie începută...

Titus Corlăţean: Or, dacă nu se va interveni foarte serios, şi aici e nevoie, poate, de o decizie a Consiliului de Securitate, o decizie a partenerilor de a nu se interveni... dacă nu se intervine foarte serios pentru stoparea, dacă e posibil, eliminarea acestei organizaţii mai mult decât teroriste, este o organizaţie împotriva umanităţii, vom continua să avem şi oameni ucişi, şi oameni care se vor deplasa din teritoriul respectiv...

Realizator: Deci nu trebuie să ne uităm numai spre refugiaţi, ci pe mult mai multe planuri pentru a rezolva această problemă.

Titus Corlăţean: În primul rând, cu privire la cauzele mult mai profunde care generează.... paradoxal, ar putea fi o bună oportunitate în primul rând pentru frontierele aeriene, pentru aeroporturi, pentru că dacă până la declanşarea acestor evenimente migraţioniste de amploare pe toate rapoartele Uniunii Europene, Agenţiei Frontex, 95% din migraţia ilegală provenea din dus, şi nu din est, din frontiera securizată de România, iată că acum, după ce s-a declanşat, cifrele, sunt convins, vor spune că 99% din migraţia ilegală provine din sud, şi nu de la frontiera noastră. Un motiv în plus să spunem şi să demonstrăm solidaritate, dar să spunem răspicat partenerilor europenei să, da, este momentul aderăriii României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene. Nu cred că pentru mai mult am fi noi în interesaţi, în primul rând, în acest moment.