Realizator: aproape un sfert de secol de la încheierea războiului rece, NATO şi Federaţia Rusă continuă antagonismul ideologic şi, mai mult, se întorc la concretizarea lui militară. În contextul posturii tot mai agresive a Moscovei, Alianţa Nord-Atlantică a pus astăzi în aplicare deciziile luate la precedentul summit şi a întărit suplimentar flancul estic în punctele cele mai vulnerabile la o posibilă agresiune a Federaţiei Ruse.De la Marea Baltică, unde Rusia deţine capul de pod, numită Enclava Kaliningrad, până la Marea Baltică, cu baza din Crimeea, provincie proaspăt readusă forţat sub controlul Moscovei. Şefii de state şi guverne din cele 28 de ţări aliate se află la Varşovia, iar deciziile lor de astăzi vin să răspundă îngrijorărilor de securitate ale europenilor. Suntem în legătură directă cu trimisul special al Radio România Actualităţi la Varşovia, Nicu Popescu.Îţi propun să reamintim pentru început aceste decizii, adoptate astăzi, şi să mergem apoi şi la corelaţiile necesare,

Reporter: Păi, să spunem aşa, că întărirea părţii estice a Alianţei de la Nord, la Sud, implică cele patru batalioane, care vor fi dizlocate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, pe bază rotaţională; batalioane întărite, puternice, multinaţionale, iar lideri vor fi în Germania în Lituania, Canda în Letonia, Regatul Unit în Estonia, şi aici, în Polonia, pe structură poloneză va conduce Statele Unite. Ele vor deveni operaţionale, aceste unităţi, sigur, de acum încolo, trebuie şi completate, trebuie aduşi militarii, fiecare va avea în jur de o mie de persoane. Dacă mergem la partea de sud, este certă şi clară întărirea, în primul rând sper Turcia, cu sistem de supraveghere AWAKs-urile, pe care le ştie toată lumea, dar şi sisteme de rachete. Dincolo de acest lucru, este vorba de trecerea sub comanda NATO şi declararea ca operaţională a structurii iniţiale antirachetă cu baza în România, structura de la Deveselu, practic, acum, cele trei sisteme de nave, cu baza în Spania, la Rota, dacă îmi aduc bine aminte, sistemele de radar din Turcia şi sistemul antirachetă de la noi pot interacţiona şi pot "juca", punem ghilimelele de rigoare. În context, să spunem că la reuniune şi preşedintele Obama şi preşedintele turc au făcut referiri la securitatea de la Marea Neagră, preşedintele Obama despre o prezenţă navală consolidată a NATO şi preşedintele turc sublinia importanţa securităţii la Marea Neagră, atât pentru riverani, cât şi pentru cei care nu au ieşire directă la Marea Neagră şi vorbea domnul Erdo?an despre un grup naval al NATO. Şi, în fine, o a treia chestiune foarte clară, este cea de definire a unui domeniu operaţional, care este cel în domeniu cibernetic, se adaugă clasicelor aero, terestre şi navale.

Realizator: Şi care creşte ca importanţă.

Reporter: Este adevărat. Mai spuneam eu în una din corespondenţe, este bine să ştii că banii dacă îi trimiţi /.../ nu pleacă cine ştie unde.

Realizator: Uniunea Europeană şi NATO au mai mulţi membri şi în comun, dar au decis astăzi şi să-şi întărească colaborarea. Vom avea imediat şi perspectiva Bruxelles-ului. Ce reprezintă, Nicu Popescu, pentru NATO, semnarea acestui document?

Reporter: Practic, aşa cum ai spus, având mulţi membri în comun şi într-o parte şi în cealaltă, practic, în consultare cu statele membre, s-a ajuns la concluzia continuării acestui parteneriat, pentru că nu este prima discuţie de acest... de relaţie NATO şi Uniunea Europeană, practic primele au fost de prin 2002, declaraţia asupra politicii de securitate şi apărare la nivel european şi au avut de atunci şi discuţii; practic, comunitatea euro-atlantică se confruntă acum cu provocări fără precedent, care emană şi s-a spus foarte clar în declaraţia comună, semnată astăzi, din sud şi din est, iar cetăţenii au cerut utilizarea tututor căilor şi mijloacelor disponibile pentru a răspunde acestor provocări, astfel încât să le fie sporită securitatea. Ei, şi vă daţi seama, că alianţa politico-militară din NATO are şi capabilităţi - un termen utilizat acum - şi disponibilităţi, astfel încât împreună cu /.../ europeană să facă faţă acestor provocări de securitate, să-şi lărgească şi să-şi adapteze cooperarea operaţională, să lucreze împreună pentru a contracara ameninţările hibride, să-şi extindă controlul şi cooperarea, inclusiv pe mare, ne referim aici la migraţie, ţineţi minte că în Mare Egee sunt şi nave NATO...

Realizator: Sunt chestiuni concrete, care, probabil, nu ne dăm seama chiar acum, când lucrurile sunt în cursul de a se face, dar ele se vor transforma în elemente concrete de securitate, de care Uniunea Europeană va beneficia. Înainte de summit, aş vrea să revenim, pentru ultimul minut al discuţiei noastre, şi la România. Preşedintele Iohannis spunea, că ţara noastră va susţine o abordare echlibrată la summit, spunea dânsul, nu doar est-vest, dar şi nord-sud. Cea obţinut, aşadar, România, de la summitul de astăzi?

Reporter: Deci, chestiunea este foarte clară şi a spus-o preşedintele, că, aici, la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, că aşteaptă propunerile substanţiale din partea NATO la Reuniunea Miniştrilor Apărării, din octombrie, cu privire la consolidarea prezenţei în Marea Neagră. Militarii au teremen până pe 30 septembrie să prezinte opţiuni, astfel încât la ministeriala apărării, deci miniştrii apărării, conferinţa lor din octombrie...

Realizator: Din cadrul NATO, da.

Reporter: ...să fie luată decizia... da, pentru că la Marea Neagră situaţia este complexă. Dacă aici, în zona de nord, practic, terestrul este cel care domină, şi de aia au şi apărut aceste "batalioane", hai să zic cu ghilimelele de rigoare, sau teremen cunoscut - infanterie, în partea de sud, sud-est, unde suntem noi, este vorba şi de aviaţie, şi de marină, şi de trupe de uscat, adică trebuie făcut o compoziţie...

Realizator: Un mix de forţe.

Reporter: ... foarte echilbrată şi s-a vorbit foarte clar despre această brigadă multinaţională, formată pe structura unei birgăzi româneşti, România va contribui cert cu două batalioane şi pânâ acum, cel puţin am auzit, că şi-au declarat intenţia de participare cu vreo 400 de militari, vecinii bulgari, o companie poloneză va veni din partea Varşoviei şi, sigur, până în toamnă, vor fi dicuţii, eu cred şi nu cred că mă înşel, vor fi militari americani, mai ales că există baza de la Kogălniceanu şi, probabil, se va constitui şi ea ca o unitate, să nu uităm că sunt numai câteva sute de kilometri şi nu mai este nimic decat apă între Constanţa, Sulina şi Crimeea.

Realizator: Nicu Popescu, în direct din Varşovia, mulţumesc pentru participarea în emisiune.