Asociaţia ALMA-RO şi Coaliţia pentru Mediu atrag atenţia cu privire la riscurile potenţiale ale exploatării gazelor de şist în România.

La finalul unei audieri publice pe această temă, concluziile se referă la riscuri încă insuficient cunoscute, explică preşedintele Fundaţiei pentru Pluralism, Liana Popa, unul din experţii care au participat la audiere.

"Nu există informaţii clare despre riscurile legate de poluarea solului, a apei, de asemenea riscuri seismice, pentru că nu există date despre riscurile potenţiale ale fracţionării hidraulice, în contextul în care unele perimetre concesionate se află în zone, cum ar fi de exemplu Vidraru-Snagov-Shabla, zonele din Dobrogea", a spus Liana Popa.

Cele două organizaţii au subliniat, de asemenea, lipsa unor studii independente, credibile, referitoare la exploatarea gazelor de şist, problemele de mediu, lipsa transparenţei, subiectivismul specialiştilor în dezbaterile referitoare la gazele neconvenţionale.

"Metoda fracturării hidraulice este utilizată şi în recuperarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. În cazul gazelor neconvenţionale, care conţin molecule de combustibil, metoda nu este bine pusă la punct astfel încât să elimine riscul seismelor, modificarea componenţei apei freatice. De asemenea, nu sunt informaţii clare referitoare la impactul asupra solului, deci vegetaţiei şi faunei", a menţionat Liana Popa.

Acordurile petroliere aprobate pentru Chevron, "ilegale"

Acordurile petroliere de explorare - dezvoltare - exploatare a gazelor de şist aprobate pentru Chevron sunt ilegale, în condiţiile în care definiţiile conţinute nu sunt corecte, iar pentru gazele neconvenţionale nu există o legislaţie în vigoare, potrivit Raportului Comisiei de Experţi realizat în urma audierii publice pe tema explorării şi exploatării gazelor neconvenţionale în România.

"Concluziile audierilor organizate pe această temă arată că acordurile petroliere de explorare - dezvoltare - exploatare a gazelor de şist aprobate pentru Chevron sunt în afara legii, deci sunt ilegale. În consecinţă, ele trebuie să fie de urgenţă anulate", a declarat prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu.

Reprezentanţii ONG-urilor susţin că definiţia gazelor naturale şi a celor neconvenţionale nu este conformă cu realitatea în cele trei acorduri petroliere ale Chevron şi că Legea petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale, iar astfel, cele trei acorduri devin ilegale.

Raportul precizează că în lipsa unei strategii naţionale de dezvoltare, a strategiilor sectoriale, fără o legislaţie adecvată, avizarea unei investiţii de tipul valorificării gazelor de şist este inoportună.

"'În consecinţă, Guvernul trebuie să susţină în Parlament proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei fracturării hidraulice a rocilor în explorarea - dezvoltarea - exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase, depus la Camera Deputaţilor", a adăugat Afrodita Iorgulescu.

O decizie concretă privind folosirea gazelor de şist se lasă aşteptată

Compania americană Chevron a obţinut licenţe pentru exploatarea acestui tip de gaz în România, dar o decizie concretă ar urma să fie luată de guvern în următoarea perioadă.

Gazele de şist se află la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convenţional, iar exploatarea lor implică fisurarea rocilor, ceea ce, spun unele organizaţii de mediu, riscă să ducă la poluarea pânzei freatice.

Franţa şi Bulgaria au interzis utilizarea procedurii, în timp ce alte ţări o justifică prin costurile reduse şi prin faptul că arderea acestui combustibil este mai puţin poluantă decât în cazul cărbunelui sau al petrolului.

Exploatarea gazelor de şist, mai arată susţinătorii procedurii, ar permite României să-şi reducă dependenţa faţă de importurile de gaze naturale.