Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, a afirmat că punctul zero de la care trebuie plecat în acest demers este, de fapt, desecretizarea rapoartelor comisiilor care, de-a lungul anilor, au inventariat documentele din arhiva SIPA.

"Altfel, nu vom naşte decât noi suspiciuni, vom avea din nou, poate, o inventariere nefinalizată, nereguli care vor fi di nou descoperite, după ani de zile. Avem nevoie în acest moment de un punct cert de pornire, de la care ulterior vom putea discuta şi despre desecretizare, şi despre distrugeri, despre conţinutul arhivei ş.a.m.d., dar numai după ce vom afla aceste lucruri certe. Pentru că, iată, vorbim - de... câţi ani, deja? - de 11 ani, fără să ştim despre ce vorbim, deşi există acte oficiale încheiate vizavi de această arhivă", afirmat ea.

Tot într-o intervenţie în emisiunea "Probleme la zi", jurnalistul Dan Andronic, cel care a făcut dezvăluiri privind arhiva SIPA, a declarat că, într-adevăr, începutul trebuie făcut prin desecretizarea raportului Comisiei din 2008.

El a reluat ideea scurgerii de informaţii din dosarele SIPA şi a menţionat ce tipuri de date pot fi găsite în această arhivă:

"În arhiva SIPA nu erau decât dosare compromiţătoare. Informaţiile care veneau nu puteau fi cantonate într-o singură zonă, pentru că veneau informaţii despre politiceni, despre judecători, despre poliţişti, despre procurori, despre /.../. Lucrurile astea se transformau în nişte informaţii de primă mână, care urmau să fie verificate. Ele erau trimise către SRI, către 962, către SIE, către MApN, dar o copie rămânea în arhiva SIPA. Ca să aveţi dimensiunea a ceea ce însemna efortul SIPA, în anul 2002 sau în 2003. Către Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne au fost trimise peste o mie de note informative, a susţinut Andronic.

AUDIO Emisiunea integrală, pe prima pagină, în playerul AUDIO