Românii şi bulgarii excluşi de pe piaţa muncii din Olanda, până în 2014

Olanda înăspreşte legislaţia privind controlul muncitorilor din alte state ale Uniunii Europene, inclusiv România şi Bulgaria.

Adăugat: 21 Aprilie 2011
Ultima actualizare:21 Aprilie 2011

Până la 1 ianuarie 2014, România şi Bulgaria vor fi tratate de Olanda, ca ţări din afara Uniunii Europene, atunci când vorbim de forţa de muncă.

De la 1 iulie 2011, pentru cetăţenii români şi bulgari se va limita acordarea de permise de muncă, necesare conform tratatului de aderare.

Această măsură îi pune însă în dificultate pe mulţi din cultivatorii olandezi.

Reprezentanţii municipalităţilor sunt mulţumiţi de noua abordare a guvernului. În sfârşit, se recunoaşte faptul că avem probleme, a declarat corespondentului RRA, Hamid Karakus, consilier al Primăriei din Rotterdam.

"Trebuie să avem grijă ca aceşti oameni să nu fie exploataţi. Angajatorii plătesc salarii extrem de mici şi asta nu e bine. În al doilea rând, aceşti oameni nu au condiţii de locuit decente şi iar nu e bine. Copiii, în primul rând, trebuie să meargă la şcoală, dar şi adulţii cu educaţie precară, aceştia având şanse reduse de a-şi găsi un loc de muncă", a spus Hamid Karakus.

La rândul său, provenit din familie de imigranţi, Hamid Karakus a explicat că cei care vin să muncească în Olanda nu pot fi acuzaţi, ci autorităţile olandeze, care ar trebui să le spună că Olanda nu mai poate să facă nimic pentru imigranţi.

Chiar dacă asemănătoare, situaţia românilor şi bulgarilor este, totuşi, diferită de cea a polonezilor, cel mai numeros grup din noile state membre.

Aceasta, pentru că românii şi bulgarii încă au nevoie de un permis de muncă dacă vor să vină în Olanda, iar de la 1 iulie, aceste permise vor fi acordate numai dacă va fi absolut necesar, restricţii suplimentare, care vor avea consecinţe negative - explică Dorin Perie, profesor la Universitatea din Amsterdam.

"Sunt cazuri, ştim foarte bine, studenţi care vin aici pentru doctorate, masterate ş.a.m.d., care au o situaţie oarecum aranjată de instituţia care-i invită aici. Sunt, la fel, cazuri de profesionişti de elită, care sunt aduşi de firme mari. În privinţa întreprinzătorilor mici şi mai ales cei din agricultură, nu te poţi aştepta la aşa ceva, pentru că nu au nicio putere şi, atunci, românii care lucrează deja şi vor veni în cotinuare să lucreze aici vor fi, de fapt, condamnaţi să rămână în acea sferă de promiscuitate, în care au stat şi până acum. Şi, de aici, încep toate problemele de abuzuri, sclavia modernă de care... Normal, dacă persoanele sunt.... lucrează ilegal, la negru, întreprinzătorul nu vrea să se ştie, că altfel este amendat, deci, bineînţeles, îi ţine în rulote, pentru că nu se poate altfel, este un cerc vicios" a explicat Sorin Perie.

În dezbaterea de miercuri, au fost voci care au numit acţiunile olandeze "o bombă pusă la temelia integrării europene".

Henk Kamp a respins imediat ideea.

"Germania menţine restricţii pentru toată lumea, iar Olanda şi-a deschis porţile pentru 200.000. Spuneţi-mi dumneavoastră cine pune bomba, iar regulile pe care le-am discutat aici se referă la faptul că europenii care vor să vină să muncească aici, o pot face, dacă vor să trăiască aici şi se pot întreţine, uşa e deschisă. Dar dacă nu ai loc de muncă şi nici alte mijloace financiare, atunci, spunem: ne pare rău, dar trebuie să te întorci. Este o politică olandeză normală, în linia celei europene", a argumentat acesta.

Cât despre olandezii care nu vor să culeagă căpşuni în locul românilor şi bulgarilor, e bine să se mai gândească, altfel ajutorul de şomaj le va fi anulat, informează corespondentul RRA.