Liderii din Uniunea Europeană au aprobat bugetul comun pe 7 ani şi Fondul de redresare post-pandemie în valoare de peste 1.800 de miliarde de euro, după ce Polonia şi Ungaria au renunţat să mai blocheze acest plan masiv de finanţare.

Cele două ţări se opuneau condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept, iar compromisul acceptat presupune implicarea în proces a Curţii Europene de Justiţie.

În urma acordului de ieri, România va obţine din bugetul comun 46,7 miliarde de euro pentru diverse politici, de la agricultură, coeziune, sau devoltare rurală până la infrastructură şi transport. În plus, din Fondul de relansare îi sunt alocate 33,5 miliarde sub formă de granturi şi credite.

După deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene şi a pachetului de relansare economică post-COVID-19, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie.

Un alt subiect discutat de liderii europeni a vizat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în anul 2030, iar şeful statului a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor ţărilor membre, indiferent de gradul de dezvoltare, să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice.

Preşedintele României a afirmat că împreună cu guvernul va elabora politici publice şi instrumente care să aibă ca rezultat implementarea acestor acţiuni ce vizează, printre altele, scăderea poluării, dar şi protejarea biodiversităţii:

Klaus Iohannis:Nu avem nevoie de strategii nerealiste, făcute din pix, care să zacă într-un sertar. Trebuie să ne concentrăm pe propuneri şi strategii ambiţioase, dar realiste, pe care să le implementăm şi care să aibă ca efect creşterea calităţii vieţii oamenilor. Mă voi implica direct în iniţierea şi construcţia unor structuri care să susţină eforturile României în domeniul schimbărilor climatice şi mă refer aici inclusiv la structuri care să ofere sprijin autorităţilor locale.

La reuniunea de la Bruxelles, Consiliul European va reveni şi asupra situaţiei din Estul Mării Mediterane, iar preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa din nou pentru continuarea dialogului Uniunii cu Turcia, menţionând faptul că acest stat rămâne un partener important.