România aşteaptă o poziţie europeană în problema gazelor de şist

Fracturarea hidraulică este criticată din cauza impactului negativ asupra mediului şi din cauza riscurilor de poluare şi de generare a unei activităţi seismice.

Adăugat: 13 Octombrie 2013
Ultima actualizare:13 Octombrie 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

România aşteaptă o poziţie oficială la nivel european în problema exploatării gazelor de şist, după ce Consiliul Constituţional al Franţei a confirmat interdicţia de a se folosi metoda hidraulică în extracţia acestor resurse naturale.

Franţa şi Bulgaria sunt, de altfel, singurele state din Uniunea Europeană care au interzis prin lege exploatarea gazelor de şist.

Ministrul energiei, Constantin Niţă, a declarat la Radio România Actualităţi că fiecare ţară are propria politică în materie de resurse.

"Până la urmă, este dreptul fiecărui stat de a face ce doreşte cu resursele de care dispune. Resursele unui stat, în mod normal, sunt exploatate în scopul satisfacerii unor condiţii cât mai bune de viaţă cetăţenilor acelei ţări. Din acest punct de vedere, şi România încearcă să exploateze resursele de care dispune pentru a ne fi mai bine", a spus Niţă.

Franţa interzice fracturarea hidraulică

O decizie a Consiliului Constituţional de la Paris a confirmat, vineri, interzicerea în Franţa a fracturării hidraulice, singura metodă disponibilă la acest moment pentru exploatarea gazelor de şist.

O companie americană a contestat decizia autorităţilor franceze de a anula, în urmă cu doi ani, avizele de explorare, odată cu adoptarea în Senatul de la Paris a unei legi în favoarea protejării mediului.

Fracturarea hidraulică presupune crearea de fisuri în rocile care conţin hidrocarburi, prin injectarea, la mare presiune, a unui amestec de apă, nisip şi substanţe chimice.

Ea este criticată din cauza impactului negativ asupra mediului şi din cauza riscurilor de poluare şi de generare a unei activităţi seismice.

Legea care interzice fracturarea hidraulică în Franţa a fost dată în iulie 2011, motivată de principiul de precauţie, conform căruia nu trebuie legalizată o tehnică riscantă, transmite corespondentul Radio România Actualităţi la Paris, Tudor Ţepeneag.

Legea a fost adoptată după mai multe luni de mobilizare puternică a opiniei publice franceze, perioadă cu manifestaţii şi alte tiprui de proteste.

Votată în timpul guvernului de dreapta, legea a fost preluată de majoritatea de stânga şi de preşedintele François Hollande, la venirea sa la putere în 2012.

În ce priveşte exploatarea gazului şi a petrolului de şist, preşedintele francez a spus că ea va fi autorizată atunci când va putea fi folosită o tehnică fără riscuri, dar societatea americană Schuepbach contesta legalitatea legii şi faptul că i-au fost suspendate cele două permise de explorare pe care le deţinea în sudul Franţei.

Ea va trebui să respecte însă decizia Consiliului Constituţional.

Unde este interzisă exploatarea gazelor de şist?

Franţa şi Bulgaria sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care au interzis prin lege exploatarea gazelor de şist, în timp ce în Polonia, Germania sau Suedia aceasta este permisă.

Parlamentul European a adoptat, la începutul acestei săptămâni, o rezoluţie privind modificarea legislaţiei comunitare, cu impunerea realizării unor studii de impact asupra mediului în cazul unor astfel de proiecte.

Extracţia gazelor de şist este un subiect controversat şi în România, unde la acest moment se execută lucrări de explorare, fază separată şi premergătoare celei de exploatare

Argumentelor legate de protecţia mediului li se opune cel al nevoii de diversificare a surselor şi de reducere a costurilor şi a dependenţei energetice.

 



Autor:
Politica Romaneasca
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
13 Octombrie 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza