Aceasta este concluzia dezbaterii care a avut loc, astăzi, la Palatul Parlamentului, organizată de Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, în colaborare cu Ambasada Olandei la Bucureşti.

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a subliniat că, la nivel global, frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor de tip cibernetic au crescut concomitent cu diversificarea ţintelor acestora.

Riscul de atacuri cibernetice este în continuare dificil de estimat, iar tot mai mulţi actori internaţionali dezvoltă instrumente puternice în spaţiul cibernetic, pe care le folosesc ofensiv pentru a-şi apăra interesele economice, politice şi ideologice, a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

"Deşi, astăzi, probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, dependenţa în creştere a societăţii noastre de tehnologie ne expune întrega societate la atacuri cibernetice, e adevărat, de amploare redusă sau moderată, dar care sunt derulate cu frecvenţă mare, ale căror costuri cumulative pot, însă, afecta sever interesele de securitate naţională, fie că vorbim despre protejarea instituţiilor publice, fie că vorbim despre competivitatea actorilor economici privaţi, autohtoni pe piaţa globală", a spus Mihai Răzvan Ungureanu .

Prezent la dezbateri, directorul în Serviciul Român de Informaţii, Florin Cosmoiu, a subliniat necesitatea adoptării legii securităţii în domeniul cibernetic.

Faptul că există 68 de milioane de alerte pe an, asta înseamnă că avem, în general, la toţi deţinătorii de calculatoare, indiferent că sunt cetăţeni sau instituţii, avem un nivel de securitate cibernetică scăzut.