Decizia finală a Comitetului de Conformare a Protocolului de la Kyoto a confirmat concluziile preliminare din 8 iulie, fiind în vigoare până la rezolvarea neconformităţilor identificate.

Prin Protocolul de la Kyoto se precizează că, dacă un stat semnatar poluează mai puţin decât prevăzuse, poate vinde certificatele de emisii de carbon ţărilor care depăşesc cota.

România a poluat mai puţin decât prognozase şi are un surplus de 300 de milioane de certificate pe care se estimează că ar fi putut obţine aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Suspendarea României de la tranzacţionarea certificatelor verzi va antrena schimbarea conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului , au avertizat atât ministrul mediului, cât şi premierul Boc.

Preşedintele Agenţiei, Nagy Jozsef, a anunţat deja, sâmbătă, că îşi va prezenta, luni, demisia, deşi nu se consideră vinovat pentru suspendarea României.

În opinia lui Nagy, vinovaţi sunt predecesorii săi, care nu au făcut la timp analizele, centralizările şi raportările în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră.

"Eu în 2010 am ajuns ca preşedinte la Agenţia Naţională şi am lucrat în continuu ca să remediem. În acest moment, tot ce ni s-a propus că trebuie rezolvat este în curs de rezolvare sau a fost rezolvat", a declarat Nagy Jozsef.

Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon se emite un certificat.

România are un surplus de 300 de milioane de certificate pentru că a poluat mai puţin decât prevăzuse în momentul încheierii protocolului de la Kyoto, în 1997.