România a coborât un loc în clasamentul mondial al libertăţii presei întocmit în fiecare an de Organizaţia Reporteri Fără Frontiere.

Este al doilea an la rând de regres după trei creşteri consecutive, iar raportul arată că situaţia nu s-a îmbunătăţit, în pofida numeroaselor schimbări politice din fruntea statului.

Ziua mondială a libertăţii presei, marcată pe 3 mai, aduce constant în atenţie abuzurile şi restricţiile din întreaga lume împotriva celor care luptă pentru informarea obiectivă şi imparţială a oamenilor.

Oficialităţi europene au subliniat că presiunile asupra jurnaliştilor au căpătat o intensitate aparte în acest an pe fondul pandemiei de coronavirus.

Prin vocea înaltului său reprezentant pentru afaceri externe, Josep Borrell, Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea referitor la restricţiile impuse ziariştilor de unele ţări în timpul pandemiei de coronavirus şi a dat asigurări că această boală a evidenţiat tocmai importanţa muncii mass-media.

Borrell a menţionat că tăierea conexiunilor la internet şi închiderea paginilor web proliferează şi a criticat campaniile de discreditare, presiunile financiare şi atacurile guvernamentale sau de partid, care prea des îi obligă pe jurnalişti la autocenzură.

Prea mulţi sunt hărţuiţi, reţinuţi arbitrar şi închişi, prea mulţi şi-au pierdut viaţa pentru că şi-au făcut meseria, a subliniat Borrell şi a adresat mulţumiri celor care asigură piatra de temelie a societăţilor democratice.

La rândul său, secretarul general al Consiliului Europei, Maria Peicinovic-Buric, a cerut guvernelor să nu limiteze în mod nejustificat libertatea presei în timpul crizei COVID-19.

Potrivit organizaţiai Reporteri fără Frontiere, în acest an, în lume, şi-au pierdut viaţa cel puţin zece ziarişti din cauza abuzurilor şi alţi peste 230 se află în închisori, iar organizaţia elveţiană Press Emblem Campaign (PEC) a estimat că numai în ultimele două luni ale anului cel puţin 55 de ziarişti au murit din cauza pandemiei.