UPDATE NATO trebuie să se concentreze asupra terorismului, imigraţiei şi ameninţărilor Rusiei, a declarat astăzi preşedintele american Donald Trump la Bruxelles, cerând din nou ca ţările membre să îşi sporească bugetele pentru apărare.

El şi-a început discursul cu un moment de reculegere pentru victimele atentatului de la Manchester, arătând că terorismul trebuie oprit.

La Bruxelles este în plină desfăşurare reuniunea şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO.

Este reprezentat pentru prima dată şi Muntenegru, ca a 29-a ţară membră, oficial de la început de iunie.

Întâlniri SUA - UE

Liderii statelor membre NATO discută, la Bruxelles, despre întărirea rolului alianţei în lupta împotriva terorismului.

Participă şi preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, care, în marja reuniunii, a avut întâlniri cu liderii Uniunii Europene, cu care a abordat subiecte sensibile, precum schimbările climatice, comerţul internaţional sau situaţia din Ucraina.

În mai puţin de o oră, noul sediu al Alianţei Nord-Atlantice, inaugurat cu puţin timp în urmă, va găzdui prima sa reuniune la nivel înalt.

Tot în premieră, participarea preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, două ţări cu personalităţi puternice pe arena internaţională, dacă putem spune şi aşa.

Plan de acțiune împotriva terorismului

Două teme principale pe agenda întâlnirii: intensificarea rolului NATO în lupta împotriva terorismului şi împărţirea echitabilă a sancţiunilor în cadrul alianţei, aşa-numitul "burden sharing".

Se va adopta un plan de acţiune pentru a spori contribuţiile NATO la lupta împotriva terorismului, în condiţiile în care organizaţia este angajată de mai mulţi ani în această activitate, la antrenarea trupelor afgane, formarea militarilor în Irak, informaţiile pe care avioanele Eols le furnizează coaliţiei globale împotriva grupării teroriste ISIS.

Astăzi se va decide extinderea sprijinului pentru această coaliţie şi aderarea NATO la ea, dar acest fapt nu înseamnă că NATO se va angaja în operaţiuni de luptă, după cum spunea de dimineaţă secretarul general Jens Stoltenberg.

Cât despre partajarea echitabilă a sancţiunilor, se vor decide măsuri pentru a menţine impulsul după decizia din 2014, una dintre măsuri fiind elaborarea de planuri naţionale în fiecare an.

Reamintesc că într-un deceniu, pentru apărare trebuie alocat 2% din PIB.

Ţara noastră este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care atunci când a ajuns la sediul NATO spunea că România doreşte o alianţă puternică, unită şi coezivă, întărirea relaţiei transatlantice şi un flanc estic bine consolidat într-un mod echilibrat.

"Constat cu mare bucurie că ideea a fost preluată la modul general şi se lucrează la un concept care va duce la o abordare echilibrată pe flancul estic. Foarte important pentru noi este, sigur, ca Marea Neagră şi zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei şi, sigur, dacă vorbim de flancul estic, este clar că trebuie să vorbim şi despre Rusia, şi aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară, nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci o abordare unitară, când vine vorba despre Rusia", a spus Klaus Iohannis.

În altă ordine de idei, reuniunile de acest tip sunt extrem de importante şi pentru întâlnirile la vârf care au loc.

Consemnăm printre altele prima întâlnire a liderilor UE, Donald Tusk, Jean-Claude-Juncker şi Antonio Tajani, cu preşedintele american Donald Trump.

S-a convenit asupra multor domenii, în primul rând în ceea ce priveşte combaterea terorismului, dar unele probleme rămân deschise, cum ar fi schimbările climatice şi schimburile comerciale, spunea Donald Tusk după întâlnire.

"Se pare că nici despre Rusia nu este o opinie comună, deşi în ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, se pare că suntem pe aceeaşi linie".

Şi întâlnirea Donalt Trump - Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei, a avut cel puţin un punct comun cu cea anterioară şi cu reuniunea NATO: combaterea terorismului.

Desigur, s-a vorbit şi despre economie, energie ş.a.m.d..

În cadrul întâlnirilor bilaterale, preşedintele Klaus Iohannis, al României, şi cel al Poloniei, Andrzej Duda, au discutat despre organizarea unui nou summit în format Bucureşti 9, precum cel de anul trecut.

Cei doi înalţi oficiali au subliniat că utilitatea acestui format a fost dovedită la summit-ul NATO de anul trecut de la Varşovia.

Potrivit unor surse oficiale, coerenţa flancului estic, şi în nord şi în sud, şi importanţa menţinerii abordării unitare a aliaţilor în relaţia cu Rusia au fost alte teme abordate de către cei doi preşedinţi.

Andrzej Duda i-a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru prezenţa trupelor române în Polonia.

Au discutat şi despre venirea trupelor poloneze în România în perioada următoare.

Acum câteva minute au fost inaugurate cele două memoriale dedicate unul Zidului Berlinului şi altul articolului 5 şi, implicit, atentatului din 11 septembrie din Statele Unite.

Semnificaţia lor a fost subliniată de secretarul general Jens Stoltenberg, de cancelarul Angela Merkel şi mai ales de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, care, după ce a propus un moment de reculegere, a amintit de atentatul de la World Trade Center, dar şi de cel de zilele trecute de la Manchester.

În context, liderul de la Casa Albă a subliniat necesitatea de a se ajunge la acea alocare de 2% şi care contribuie astfel la lupta contra terorismului.

La ceremonie a asistat şi Regele belgienilor, Philippe, care chiar în aceste momente părăseşte sediul alianţei.

Liderii NATO se îndreaptă acum spre Sala Consiliului Nord-Atlantic, unde, cum spuneam, dineul de lucru va începe puţin înaintea orei 19:00, el fiind prevăzut a se încheia undeva spre ora 22:00, ora Bucureştiului.