Participanţii la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-au declarat preocupaţi de recenta Lege a educaţiei din Ucraina, prin care Kievul doreşte să consolideze predarea în limba ucraineană, dar care ar putea aduce atingere drepturilor minorităţilor ce locuiesc în Ucraina, inclusiv ale celei româneşti.

Dezbaterile aprinse cu opinii pro şi contra au condus la adoptarea unei rezoluţii în care arată că Ucraina a greşit adoptând Legea educaţiei şi că va trebui să aplice recomandările ce urmează să fie făcute de Comisia de la Veneţia.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în regim de urgenţă o rezoluţie care transmite un semnal politic clar Ucrainei: trebuie să respecte drepturile minorităţilor şi angajamentele internaţionale pe care le-a luat.

Rezoluţia a fost iniţiativa României, la care s-a alăturat şi Ungaria, cele două delegaţii lucrând foarte eficient împreună - a spus parlamentarul român Attila Korodi.

În plus, adoptarea rezoluţiei a presupus şi un efort considerabil.

"A fost o presiune foarte puternică din partea Ucrainei şi din partea raportorului să nu ajungem să spunem foarte clar şi răspicat că a greşit Ucraina, că a greşit forţând această lege fără să consulte Comisia de la Veneţia, partenerii bilaterali, greşeşte Ucrainei când spune că limba ucraineană prevalează faţă de toate limbile şi că trebuie învăţată limba ucraineană pentru că aşa învaţă copiii minorităţilor comunitare limba naţională. Sunt lucruri greşite care în raport, din fericire, nu se mai regăsesc în modalitatea aceasta. Raportul este bun, spune clar: raportul care va veni de la Comisia de la Veneţia trebuie implementat, că Ucraina trebuie să reconsidere poziţia, că trebuie să modifice legea, că trebuie să ia în considerare foarte clar că limbile minoritare trebuie utilizate şi ajutate şi limba naţională trebuie învăţată printr-o metodă specială, ceea ce se întâmplă şi în România şi este utilă şi benefică. Adică raportul, în sfârşit, este bine. Dar, vă spun, a fost foarte greu. Patru zile de activităţi intense...", a spus Attila Korodi.

Şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Titus Corlăţean, a scos în evidenţă încă un aspect important inclus în rezoluţie.

"Există un principiu democratic foarte important şi el este subliniat în această rezoluţie: abordarea trebuie să fie democratică şi incluzivă. Adică să nu oferi pretexte unor minorităţi pentru acţiuni de separatism. Oamenii trebuie să se simtă confortabil în propria ţară, care trebuie să-i ocrotească. Şi asta este referirea în această rezoluţie. Ucraina trebuie să respecte standardele europene în materia minorităţilor naţionale, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale în primul rând, şi angajamentele sale internaţionale, şi cele multilaterale, dar şi cele bilaterale, şi aici mă refer la acordurile cu România, pentru că în acest caz Ucraina nu a respectat aceste acorduri", a susținut Titus Corlăţean.

Senatorul Titus Corlăţean a subliniat colaborarea strânsă a întregii delegaţii a României pentru adoptarea acestei rezoluţii şi a apreciat acţiunea conjugată cu delegaţia Ungariei. Primele cuvinte ale parlamentarului ungar intervievat astăzi Zsolt Németh au fost de preţuire pentru iniţiativa României şi de colaborare.

L-am întrebat pe Zsolt Németh dacă este suficientă rezoluţia de astăzi şi dacă intenţionează să continue demersurile cu partea ucraineană numai la nivel bilateral.

"Suntem foarte bucuroşi şi deschişi pentru nivelul bilateral de discutare a acestei probleme, dar şi nivelul internaţional de abordare este necesar, până când va fi amendată Legea ucraineană a educaţiei. Instituţiile internaţionale sunt la curent: UE, Consiliul Europei, chiar şi Adunarea Parlamentară NATO, pe care am anunţat-o prin declaraţia adoptată de Parlamentul nostru. Pentru că, până la urmă, această chestiune nu este doar de natură pedagogică; are implicaţii de politică externă foarte serioase. Ştim cât de dificile sunt tensiunile între Ucraina şi Rusia. În această privinţă încercăm să sprijinim reglementarea paşnică, suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinului nostru de la frontierele estice. Dar cum putem fi de folos când opinia publică se confruntă cu măsurile antiromâneşti şi antiungureşti din Ucraina? De ce are nevoie Ucraina să aibă tensiuni cu vecinii săi occidentali, care sunt membri ai UE şi ai NATO? În al cui interes este? Şi, mai ales, când avem colegi parlamentari ucraineni care ne consideră agenţi de influenţă ai Rusiei în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Dar nu cumva este exact invers? Nu cumva ei joacă pe mâna Rusiei generând conflictul între Europa Centrală şi Ucraina?", a susținut Zsolt Németh.