Mai mult de o treime din tinerii români de 15 ani spun că sunt victime ale fenomenului de bullying de cel puţin câteva ori pe lună; este una dintre cele mai ridicate proporţii din Uniunea Europeană, arată un raport al Comisiei, privind sistemele de învăţământ din statele membre.

Fenomenul de bullying, adică de intimidare, îi afectează, în ţara noastră, mai mult pe elevii din medii defavorizate, iar consecinţele se văd inclusiv în ceea ce priveşte performanţa lor şcolară, cu 40% mai slabă decât cea a colegilor lor.

Studiul mai arată că aceiaşi elevi din medii defavorizate au fost afectaţi într-o măsura mai mare şi de pandemie.

Deşi au fost luate măsuri pentru ca procesul de învăţare să continue, o parte dintre ei nu au avut în totalitate acces la orele ţinute online.

La sate şi în comunităţile sărace de romi, copiii nu au putut participa la cursuri, în special pentru că nu au avut un dispozitiv cu care să se conecteze - o tabletă, un calculator, sau un telefon mobil.

O altă problemă semnalată de raport se referă la participare, în scădere, a copiilor de până în 6 ani, la educaţia şi îngrijirea timpurie, adică nu au mers la creşă sau la grădiniţă.

România se numără printre ţările membre ale Uniunii, în care rata de participare la acest tip de educaţie a scăzut în urmă cu 2 ani, în comparaţie cu 2014, arată documentul.

Şi de această dată, copiii de la ţară şi din comunităţile sărace de romi sunt cei mai afectaţi, iar autorii raportului spun că este un motiv de îngrijorare, având în vedere importanţa educaţiei din primii ani din viaţă, pentru viitoarele rezultate la şcoală, dar şi pentru integrarea în societate.

Raportul Executivului comunitar mai arată că, deşi cheltuielile publice pentru educaţie au crescut semnificativ în România, până la 3,6% din Produsul Intern Brut, au rămăs, totuşi, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Potrivit documentului, majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare măsură de creşterea salariilor pentru cadrele didactice; au crescut, însă, şi investiţiile în bunuri şi servicii şi în întreţinerea infrastructurii şcolare.

La nivel comunitar, cheltuielile pentru educaţie au variat de la peste 6% din PIB, în Estonia, Belgia, Danemarca şi Suedia, la puţin peste 3% în Irlanda.