Cheltuielile de tip electoral ar trebui evitate în acest an, pentru că orice majorare de cheltuieli în zona bugetară restrânge zona în care sectorul privat poate face performanţă, se arată în Raportul anual de analiză şi prognoză - România 2014 lansat, vineri, de Societatea Academică din România (SAR).

"Aproape invariabil 0,5% din PIB sunt irosite 'tradiţional' în anii electorali, iar anul 2014 va fi un an cu două rânduri de alegeri. Un alt tip de cheltuială electorală se referă la supra-alocări nejustificate de resurse în plan regional şi creşterea nejustificată de cheltuieli salariale la nivelul administraţiei centrale (vezi scandalul ASF, deşi nu este singura instituţie în această situaţie)", se arată în raport.

Potrivit acestuia, principala zonă în care cheltuielile nu au fost ţinute în frâu cum ar fi trebuit, într-un an electoral, au fost bugetele locale - motiv pentru care arieratele ar trebui monitorizate cu atenţie, din lună în lună, şi analizate la nivelul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului înaintea alegerilor.

"Orice mişcare în sens invers, care majorează sumele cheltuite local (de exemplu, alocând discreţionar bani din fondul aflat la dispoziţia prim-ministrului pentru situaţii de urgenţă sau din bugetul Ministerului Dezvoltării), nu face decât să încurajeze derapaje şi dezechilibre bugetare. Este, de asemenea, de menţionat că alocările prin ordinul ministrului Dezvoltării, şi nu prin Hotărâre de Guvern, sunt fără precedent şi sunt contrare principiilor bunei guvernări", se mai arată în raport.

Turbulenţele politice, în TOP 10 al lucrurilor de evitat

Turbulenţele politice se află pe primul loc în top 10 al lucrurilor de evitat în anul 2014, se arată în Raportul anual de analiză şi prognoză - România 2014 lansat, vineri, de Societatea Academică din România (SAR).

Potrivit raportului, o parte a analiştilor consultaţi consideră că turbulenţa politică actuală poate afecta indicatorii macroeconomici, iar alţii consideră că aceşti indicatori pot fi menţinuţi în parametri acceptabili dacă acordul cu Fondul Monetar Internaţional este parafat.

"Există mai multe riscuri legate de aceste turbulenţe politice: în primul rând, înrăutăţirea percepţiei investitorilor din cauza unui val de mişcări sociale care sunt aproape de graniţele României şi perceperea României ca făcând parte din aceeaşi categorie ca şi ţările de risc (Ucraina, Turcia, Bosnia, Bulgaria). În al doilea rând, orice înrăutăţire a percepţiei ar schimba condiţiile în care ne împrumutăm pe pieţele internaţionale la unele dintre cele mai mici costuri din ultimii 20 de ani. De aceea, acordul politic şi stabilitatea instituţională stau la baza susţinerii performanţelor la nivel macroeconomic", se arată în raport.