În învăţământ, anul acesta, examenele se vor desfăşura exact ca anul trecut, iar primii elevi care vor beneficia de prevederile noii Legi a educaţiei vor fi cei care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013, a declarat ministrul educaţiei, Daniel Funeriu.



"În acest an şi în anii care urmează examenele se vor desfăşra exact ca în anul trecut. Primii care vor beneficia de prevederile noii legi vor fi elevii care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2012 - 2013, de exemplu organizarea noului tip de bacalaureat. Noul sistem de admitere în liceu va intra în vigoare pentru cei care încep în anul şcolar 2011 - 2012 clasa a V-a. Părinţii mai trebuie să ştie că avem acum baza legală pentru a elabora un nou curriculum, adică materia care se învaţă, în care toceala, balastru, supraîncărcarea nu îşi mai au locul", a declarat ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, la Radio România Actualităţi.



El a mai precizat că noua lege va introduce obligativitatea învăţământului de zece ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani a copilului, aceasta fiind şi vârsta legală la care cetăţenii pot intra în câmpul muncii.


Conform prevederilor noii Legi a educaţiei naţionale, învăţământul primar va avea o durată de 5 ani, fiind format din clasele I - IV, plus clasa pregătitoare.


În plus, clasa a IX-a va trece la gimnaziu.


Admiterea la liceu, în funcţie de portofoliul educaţional


Admiterea la liceu pentru elevii care vor intra în clasa a V-a în anul şcolar 2011 - 2012 se va face în funcţie de portofoliul educaţional.


În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mare decât numărul locurilor puse în concurs, admiterea se va face luând în calcul portofoliul educaţional, în procent de 70%, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, plus media obţinută la probele de evaluare naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi, în procent de 30%, nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.


La examenul de bacalaureat candidaţii vor susţine probe transdisciplinare.


În ceea ce priveşte titularizarea, aceasta, conform actului normativ amintit, se va face pe post şi nu la nivelul sistemului.


Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a ţinut însă să precizeze că dascălii care la această dată sunt titulari nu îşi vor pierde titulatura.


De asemenea, directorii unităţilor şcolare sau inspectorii şcolari pot fi membri ai uni partid, dar nu au dreptul să facă parte din structurile de conducere.

Sindicatele, nemulţumite de Legea educaţiei


Federaţiile sindicale din învăţământ se declară în continuare nemulţumite de prevederile noii Legi a educaţiei.


Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cea mai mare federaţie sindicală din sistemul preuniversitar, de altfel, apreciază că noua Lege a educaţiei nu se va putea aplica fără fonduri financiare corespunzătoare şi o resursă umană motivată.


"Judecătorii Curţii Constituţionale, prin decizia politică luată, au dat sistemului de învăţământ o lege care în opinia noastră nu poate fi aplicată. În primul rând este vorba de structura ciclurilor de învăţământ. Noi am spus de nenumărate ori că va fi un fiasco dacă se aplică această structură 5 - 5 - 3, pentru că sunt mai multe aspecte aici. O dată, lipsa infrastructurii. Apoi, elevii vor termina nouă clase şi vor fi lăsaţi de stat, la vârsta de 16 ani, să se integreze pe piaţa muncii, fără să aibă nici un atestat profesional. Şi apoi este vorba de resursa umană, care trebuie să fie asigurată şi în mediul rural. O să dispară de la liceu un număr apreciabil de posturi, pentru că liceul rămâne cu trei ani", a declarat Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.


El adaugă că Legea educaţiei nu va putea fi aplicată, din lipsă de finanţare.


"Personal nu cred că va putea fi aplicată, pentru că problema fundamentală, de fapt, a acestei legi este finanţarea. Şi, aşa cum apare în această lege, în anul 2011, de exemplu, nici finanţarea per elev nu se aplică şi nici acel procent de 6% din PIB prevăzut de actuala lege. În momentul de faţă, România alocă pentru educaţie în jur de 3% din PIB, în condiţiile în care în Uniunea Europeană media este 5,3. Deci, nu se poate face reformă în învăţământ fără a se respecta două condiţii esenţiale: creşterea fondurilor şi motivarea resursei umane", a menţionat Hăncescu.