Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor

"Fermele mari vor primi mai puţin cu 10%, iar banii respectivi vor fi dirijaţi către fermele mai mici".

Adăugat: 4 Aprilie 2019
Ultima actualizare:4 Aprilie 2019

Politica Romaneasca
Foto: Alexandru Stănescu. Sursa: facebook.com/photo
trimite pe mail

O delegație a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, condusă de președintele Alexandru Stănescu, s-a aflat pentru doua zile intr-o vizita de lucru la Roma.

Reporter (Elena Postelnicu): Care au fost temele abordate în această vizită de lucru aici în Italia, la Roma?

Alexandru Stanescu: Acum două săptămâni, în Parlamentul Românei a fost o reuniune interparlamentară legată sau dedicată politicii agricole comune și politicii de coeziune la care au participat 19 state, reprezentantii a 19 state din Uninunea Europeana. A fost o întâlnire foarte interesantă dedicată politicii agricole comune și politicii de coeziune, dar mai ales politicii agricole comune. Vizita mea la Roma este tot pe acest subiect, pentru ca din păcate, chiar săptamana trecuta la reuniunea pe care am avut-o noi i-am provocat pe colegii noștri din parlamentele europene cu un chestionar în care le ceream părerea despre mult discutata plafonare. Am avut surpriza neplăcută sa vedem că multe state sunt de acord cu plafonarea, printre care și Italia.  Am venit aici să discut cu colegii mei din Italia , la ei acasă și de asta vă spun că tema fost politica agricolă comună, mai ales că am avut timp să le relatez pe larg ceea ce înseamnă plafonarea pentru România. Acum nu știu dacă i-a convins sau nu, dar să știți că bucuria mai mare ca marți, în timp ce discutam cu colegii la Roma la Bruxelles se vota in Comisia de agricultură a Parlamentului European politica agricolă comună, printre subiectele importante era chiar și plafonarea si v-am spus este o victorie pentru noi, pentru că nu s-a votat acea plafonare cu 60000 de euro, s-a votat modul de acordare a subvențiilor cu o metodă degresivă si cu un plafon de 10% pentru fermele mari, adica fermele mari vor primi mai puțin cu 10% , iar banii respectivi vor fi dirijați spre fermele mai mici. Bineînteles și noi suntem de acord să dezvoltăm fermele mici, pentru că ce spun și colegii mei din Europa, dar același lucru spunem si noi, prin fermele mici asigurăm de lucru la un număr mai mare de oameni în zona rurală. Și așa putem să dezvoltăm zona rurală, și de asemenea să vă mai spun că bucurie așa de mare pentru ce s-a întâmplat la Bruxelles: s-a votat și convergența externă totală, asta înseamnă că fermierii din România se vor duce pe suma de medie europeană, adică pe undeva la 262-263 de euro, adică media europeană. V-am spus este o victorie intermediară până la victoria finală, mai este mult, dar rolul nostru este să mergem și să discutăm aceste lucruri si să-i convingem și pe colegii noștri din țările europene că așa ar fi foarte bine.

Reporter: Ați vizitat chiar și o ferma de anghinare de la Ladispoli, lângă Roma.

Alexandru Stanescu: Exact, a fost o noutate pentru mine, m-am bucurat foarte tare să vad, nu cunoșteam foarte multe lucruri despre anghinarie, dar eu cred că este o soluție pentru agricultura, pentru suprafețele mai mici, este o plantă sau o legumă care poate să producă bani pe suprafețe mici, mai ales în zona unde știți bine că avem foarte multe ferme cu suprafețe mici, cu forme de semi-subzistență, poate fi o variantă această cultură. În România nu cred că există nici o fermă. A propos de ferme și de culturi, mai puțin practicate in România: cred ca acum un an de zile am fost în Germania, unde tot așa am fost la o fermă cu cultură de sparanghel, ieri am primit un telefon de la Giurgiu, pentru că  fermierul pe care l-am vizitat noi în Germania a facut o fermă de sparanghel la Giurgiu de 170 de hectare și mâine vrea să facă inaugurarea fermei, bineînțeles că mă voi duce.

Reporter: In cadrul discuțiilor cu omologii italieni s-a ajuns și la criza laptelui, care in urma cu câteva săptămâni a provocat aici in mai multe regiuni din Italia mai multe proteste, producătorii italieni fiind nemulțumiți de importul de lapte din țara noastră?

Alexandru Stanescu: Da, colegii mei din Italia prima discuție au dus-o pe zona laptelui, bineînțeles nu am discutat foarte mult, pentru că așa cum am spus eu vreau să discut  despre problemele pentru care am venit în Italia, din câte știu eu relațiile nostre cu Italia in ceea ce privește laptele crud, exportăm către Italia foarte puțin 30000 litri pe săptămână. În magazinele italiene am vazut foarte multe produs lactate finite românești și acest lucru m-a uimit, dar cred că este un lucru bun.

Reporter: Ce am avea noi de învățat de la italieni?

Alexandru Stanescu: Să știți că avem multe de învățat, dar cum vorbeam și înainte, ar fi bine să le luăm forța de muncă înapoi în România pentru că ați văzut bine, în agricultură a apărut un mare deficit de forță de muncă și le spuneam la o discuție cu domnul ambasador, să căutăm să le explicăm compatrioților noștri din Italia să vină in România, că dacă nu vor ocupa forța de muncă cetățeni ai altor state, din Asia și nu vor mai găsi locuri de muncă. Este o oportunitate, pentru că avem locuri de muncă disponibile în agricultură. După cum știm cu toții s-au mărit și veniturile, nu mai sunt veniturile, nu mai sunt diferențele așa de mari dintre România și fosta Europă de Vest.

Reporter: Dupa Roma, o alta vizita in străinătate?

Alexandru Stanescu: Am programată o vizită la Paris, pentru că și colegii mei de acolo susțineau plafonarea, în acel chiestionar și cred că undeva la jumătatea lunii mai ne vom întalni la Paris.



Autor:
Elena Postelnicu
Editor:
Luminiţa Voinea
Adăugat:
4 Aprilie 2019


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza