Consumul de energie al României a crescut semnificativ faţă de iarna trecută, dar sistemul a reuşit să ţină pasul cu cererea şi a fost exportată energie electrică spre Ungaria.

Conform datelor Transgaz, România produce zilnic puţin peste 30 de milioane de metri cubi, extrage din depozite în jur de 23 de milioane şi importă aproape 10 milioane.

Săptămâna trecută erau atinse două maxime istorice ale consumului intern, peste 72 de milioane de metri cubi de gaz pe zi şi aproape 11.000 de MW de electricitate.

Săptămâna aceasta, cererea s-a diminuat, însă chiar şi aşa, consumul depăşeşte maximele înregistrate anul trecut.

În funcţie de cât de frig a fost afară, consumul de electricitate a crescut sau a scăzut dincolo de 9.000 de MW, iar toate tipurile de centrale de producţie au fost pornite, de la cărbune la eolian.

Pe fondul acestui ritm al cererii şi din cauza pericolului reprezentat de ger, cantitatea de energie electrică produsă a depăşit consumul intern, astfel că România a reuşit să exporte diferenţa.

Mai mult, pe 16 ianuarie a atins un vârf de export istoric, de 1.688 de MW, ce-i drept, valoare spontană, fără un echivalent aşa de generos ca balanţă comercială. În această dimineaţă, produceam aproape 10.500 de MW, consumam puţin peste 9.000 şi exportam 1.400.

La gaz, consumul este acoperit din trei surse - producţie internă, extragere din depozite şi import. Un import situat sub 20% din consumul total, dar care vine în parte din Rusia, iar zilele trecute, ruşii de la Gazprom cereau ucrainenilor să le plătească datoria de 5 miliarde de dolari pentru gazul de anul trecut.

Teoretic, problema nu ar trebui să aibă consecinţe asupra României, practic însă, conducta noastră de alimentare trece prin Ucraina, iar Rusia îşi utilizează gazul ca piesă de putere în politica Europei.