Monica Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al tineretului şi sportului, a fost condamnată la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea Zilei Tineretului din anul 2009.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins apelul formulat de fostul ministru şi a menţinut pedeapsa pronunţată în primă instanţă, în ianuarie anul trecut.

Sentinţa este definitivă, iar Monica Ridzi urmează să fie încarcerată, transmite reporterul RRA, Diana Surdu.

De asemenea, judecătorii au menţinut condamnarea de 5 ani de închisoare cu executare pentru Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

În schimb, Paul Diaconu, şef al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta şi-a recunoscut vina în instanţă şi a achitat un prejudiciu de 23.000 lei.

La instanţa de fond, Paul Diaconu primise 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Acuzațiile DNA

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

"A fost alocată, în acest scop, societăţilor comerciale Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen", susţin procurorii.

DNA menţionează că, în acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final, să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanţiale prevăzute în contracte, chiar şi în absenţa unor contraprestaţii.

"În plus a decis divizarea achiziţiei în trei contracte, pentru a crea aparenţa organizării unor manifestări de amploare la nivel naţional care să justifice plata, către cele doua firme, a întregii sume alocate. Contractele includeau prestaţii supraevaluate, despre care ministrul ştia că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicaţii financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS. Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a dispus plata sumei de aproximativ 3 milioane lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deşi cunoştea că firmele au efectuat prestaţii minime în valoare totală de peste 536.000 lei plus TVA", mai susţin anchetatorii.

DNA menţionează că diferenţa dintre acela două sume şi anume peste 2,7 milioane lei, aproximativ 650.000 euro, reprezintă prejudiciu în dauna MTS şi constă în contravaloarea unor prestaţii neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul.

DNA subliniază că, începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcţiei de ministru, inculpata Iacob-Ridzi a implicat în activităţile de organizare şi gestionare a fondurilor instituţiei persoane din afara acesteia, între care şi pe inculpata Vârsta, care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu aceasta, punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului şi Sportului.

Monica Iacob Ridzi, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice fără drept.