Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, debutul procesului de regionalizare-descentralizare, unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989.

Potrivit acestuia, costurile acestui proces vor fi zero şi se va realiza totodată o economie în privinţa cheltuielilor de personal şi cu serviciile publice.

Toţi paşii acestui proces vor fi trimişi Comisiei Europene, a subliniat Liviu Dragnea.

"De astăzi începe oficial unul dintre cele mai mari proiecte naţionale ale României de la Revoluţie încoace, poate fi considerat unul dintre cele mai mari proiecte de consens naţional, un adevărat proiect de ţară. Cred că, după mulţi ani de conflicte politice, sociale, putem spera că acest proiect poate fi unul dintre proiectele care să aducă la aceeaşi masă toţi românii. Putem avea tăria să fim întâi români şi abia după aceea să fim pesedişti, penelişti, conservatori, pedelişti, pedelişti, populari, udemerişti şi aşa mai departe", a subliniat Liviu Dragnea.

Regionalizarea, un proiect naţional

Actele necesare demarării procesului de descentralizare-regionalizare trebuie finalizate până la începutul lunii iulie, anunţă vicepremierul Liviu Dragnea, la o zi după ce Guvernul a aprobat memorandumul care include măsurile necesare.

Este vorba despre un proiect naţional, nu de unul politic, dă asigurări vicepremierul, în care vor fi implicaţi şi consultaţi toţi actorii politici, sociali şi academici ai societăţii româneşti.

La nivelul regiunilor, se vor gestiona diferite aspecte ale activităţilor curente, iar viitoarele unităţi administrative vor avea o largă paletă de competenţe, explică Liviu Dragnea, citat de Radio România Actualități.

"Sunt cele care au fost prevăzute în programul de guvernare şi, într-o formă simplificată, se referă la următoarele: economie, afaceri, fonduri europene, infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, agricultură, protecţie socială, cultură, turism, situaţii de urgenţă, amenajarea teritoriului, tineret şi sport", susține ministrul.

Nu se va desfiinţa niciun judeţ, nu se vor schimba buletine sau actele maşinii

Niciun judeţ nu se desfiinţează în urma regionalizării, iar cetăţenii nu vor trebui să-şi schimbe actele de identitate, actele de proprietate sau cele ale maşinii, a declarat, miercuri, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea.

"Nu se desfiinţează niciun judeţ, niciun consiliu local, toate autorităţile locale rămân, apare acest nivel al regiunii ca autoritate administrativ-teritorială"', a precizat Dragnea, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, în urma regionalizării va fi redusă şi birocraţia pentru că fiecare cetăţean, companie sau structură care va avea nevoie de un act va merge la structurile care există şi acum şi totodată nu va fi nevoie ca cineva să se deplaseze la Bucureşti.

Două consilii sunt responsabile cu regionalizarea

În ceea ce priveşte cadrul organizatoric care va gestiona derularea acestui proces, există două mari "corpuri" - un Consiliu consultativ pentru regionalizare şi un Comitet tehnic interministerial care va fi condus de ministrul Dezvoltării Regionale.

Potrivit ministrului Dragnea, Consiliul consultativ pentru regionalizare este un organism cu rol strategic, va avea scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ teritoriale, care va funcţiona pe trei paliere de expertiză - un grup de lucru academic care va cuprinde 10 personalităţi din mediul universitar şi academic, oameni de înaltă expertiză, profesori-doctori în sociologie, urbanism, amenajarea teritoriului şi alte domenii care vor asigura expertiza necesară pentru conturarea profilului viitoarelor regiuni.

Un al doilea palier va fi un grup de lucru format din parlamentari şi aleşi locali - reprezentaţi din partea fiecărui partid politic parlamentar, reprezentanţi din comisiile de specialitate din Parlament, reprezentanţi din toate structurile asociative ale autorităţilor locale care au rol de consultare şi formulare de propuneri aplicate privind descentralizarea.

Al treilea palier va consta într-un grup de lucru al societăţii civile alcătuit din reprezentanţi ai principalelor patronate, sindicate şi ONG-uri cu rol, de asigura expertiza din domeniul de activitate al fiecăruia şi de a propune soluţii pentru a preîntâmpina riscurile de dezvoltare neechilibrată a regiunilor şi a asigura cadrul de consultare cât mai largă pentru fundamentarea şi definitivarea soluţiilor propuse.

Regionalizarea "va rezolva probleme din zonele rurale"

Ministrul Liviu Dragnea explică faptul că regionalizarea va rezolva problemele din fiecare zonă rurală a țării, astfel încât România să se dezvolte echilibrat, transmite redactorul RRA, Oana Rusu.

Deocamdată, nu se ştie câte regiuni vor fi, câte judeţe vor face parte din aceste regiuni şi de aceea este nevoie de discuţii, de dezbateri şi de studii.

Aceste dezbateri vor trebui finalizate până la modificarea Constituţiei, urmând ca după schimbarea legii fundamentale, care şi ea trebuie să permită regionalizarea, să se discutate pe nişte rezultate finale, pe o hartă exactă a regiunilor.

Regiunile, înfiinţate până la sfârșitul anului

Până la sfârșitul anului, regiunile trebuie să fie înfiinţate, să aibă o structură de conducere interimară pentru următorii trei ani, iar atunci când vor avea loc alegeri locale, să fie aleasă şi structura de conducere a regiunilor.

Prefecţii vor fi numiţi de Guvern, pentru că sunt reprezentanţii Guvernului, în teritoriu, dar va exista un Consiliu regional, condus de un preşedinte, după modelul consiliilor judeţene actuale.

Ministrul Liviu Dragnea a declarat că oamenii nu trebuie să se sperie că, în urma regionalizării, ar urma să se lovească de o birocraţie mai mare sau că vor fi nevoiţi să facă drumuri mai lungi spre preşedintele de regiune.

Dimpotrivă, autorităţile locale actuale rămân aceleași, iar dintre atribuţiile ministerelor, unele vor merge spre regiuni, astfel încât teoretic, viaţa tuturor să se fie mai uşoară.

De asemenea, această distribuire a atribuţiilor, de la centru, spre regiuni, va presupune inclusiv disponibilizări la nivelul ministerelor, pentru că aceste instituţii vor avea atribuţii mai puţine decât în acest moment.